O memorie înjumătăţită!

După o recentă întâlnire a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Sorin Grindeanu, aflat într-o vizită oficială în Israel, însoţit de o delegaţie parlamentară, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, liderul social-democrat a scris pe contul „X” că s-a convenit în privinţa „accelerării legăturii economice dintre cele două ţări”. Formul amecanică, fadă, abstractă, folosită de Sorin Grindeanu nu spune nimic şi nici nu excelează prin rafinament stilistic, încât mai degrabă a sfârşit prin a mă întrista. În faţa unui politician de calibrul lui „Bibi” Netanyahu îţi trebuie, ca să faci bună impresie, „clasă”, fiindcă te citeşte de cum ai demarat discursul, fără a mai aştepta linia de sosire a lui. Ce înseamnă „accelerarea legăturilor economice dintre cele două ţări”? Din politeţe, pesemne, premierul israelian n-a întrebat cu uimire, dacă în prezent respectivele relaţii nu sunt cumva… inhibate. Fiindcă despre aşa ceva nu avea cunoştinţă. Bucureştiul păstrează de ani buni, nu de ieri de alaltăieri, relaţii speciale cu Tel Aviv-ul, relaţii menţionate elogios de fostul premier (1969-1974) Golda Meir, în cartea „Viaţa mea”, un best seller apărut în 2023, cu o prefaţă de M.R.U.. Dar şi fostul ambasador al Israelului la Bucureşti, David Şaranga, copleşit de complimente la despărţire, a avut referinţe calde, şi nu de circumstanţă, în privinţa relaţiilor dintre cele două ţări, Bucureştiul erijându-se, după cum se ştie, în mediator între Israel şi Egipt, într-o perioadă în care lumea era altfel aşezată. Aprofundarea cooperării dintre România şi Israel este una şi accelerarea legăturilor economice… alta. Cu Israelul, relaţiile bilaterale, întreţinute cu înţelepciune de predecesorii actualilor actori politici de la Bucureşti, au de acum perenitate şi mai ales substanţă. Să ne înţelegem: Bucureştiul a avut relaţii de excepţie cu Tel Aviv-ul, în vremuri în care îşi asuma reticenţa riscantă a altor ţări vecine, care ne interesau în planul relaţiilor economice. Expertiza companiilor israeliene în accelerarea aplicării inteligenţei artificiale în economie este, de bună seamă seducătoare şi vizita (3-5 februarie), potrivit comunicatului Camerei Deputaţilor, prin întâlnirile prilejuite, nu poate fi decât salutară, ea circumsciindu-se pe deplin parteneriatului strategic dintre cele două ţări. Am sărăbătorit, în urmă cu nişte ani, chiar în anul centenarului (2018) 70 de ani de prietenie româno-israeliană. Comunitatea israeliană, originară din România, evaluată la circa 220.000 de persoane, cărora li se adaugă şi israelienii care au dobândit şi redobândit cetăţenia română, estimaţi şi aceştia la 200.000, are un cuvânt de spus în statornicia relaţiilor dintre cele două ţări, care poate fi valorificată eficient. Şi asta trebuie menţionat în orice împrejurare, de factura celei la care am făcut referire.