Abu Dhabi: După prima zi de discuţii trilaterale din… runda a doua!

Timp de două zile (23-24 ianuarie) la Abu Dhabi, principalele subiecte abordate în discuţiile trilaterale (Rusia-SUA-Ucraina) au vizat probleme privind convenirea în privinţa garanţiilor de securitate, alte detalii nefiind dezvăluite. Componenţa delegaţiei rusă, condusă de Igor Kostyukov, şeful Direcţiei principale a Statului Major general al forţelor armate ruse, a rămas neschimbată, şi pentru negocierile actuale. Zelenski declara înainte de discuţii că Ucraina nu va preda fără luptă, ce mai este neocupat din Donbas şi centrala nucleară Zaporojie (ocupată de ruşi). A revenit asupra chestiunii, într-un interviu la France 2, în cursul zilei de ieri, opinând că ocuparea integrală a Donbasului reclamă încă… doi ani şi de când a început războiul „ruşii n-au obţinut nici o victorie”. Kremlinul, la rândul său, a spus că poziţia Rusiei rămâne neschimbată. Kirill Dmitriev menţionează schimbări pozitive în negocierile privind un acord de pace pentru Ucraina şi explică faptul că în timpul întâlnirii din Alaska a fost elaborată o formulă pentru rezolvarea problemei teritoriale, deşi „formula de la Anchorage” nu a fost dezvăluită. Calibrat în afirmaţii, secretarul de stat american Marco Rubio spune că lista problemelor nerezolvate, în cadrul soluţionării conflictului ucrainian, a fost redusă semnificativ, dar cele mai dificile probleme rămân. Echipa ucrainiană de negocieri pe lângă Umerov mai include pe Kirilo Budanov, Sergi Kyslytsya, Andri Hnatov, Oleksandr Bevs. Expresia „prima rundă a fost constructivă”, în negocierile diplomatice, înseamnă de obicei doar că părţile au menţinut protocolul minim necesar şi nu au trântit uşa. Kievul şi-a reiterat însă respingerea oricărui compromis teritorial cum spuneam, şi o astfel de retorică pare a fi o tactică obişnuită la negocieri, pentru consolidarea poziţiilor interne într-un context de slăbiciune evidentă pe fond. Nu se poate exclude faptul că şi Kievul speră să câştige timp, sperând că Donald Trump şi UE vor reveni la o politică de ultimatum. UE rămâne îngrijorată că SUA şi Rusia vor ajunge la un acord pe la spatele său. Şi sunt voci care clamează reluarea dialogului cu Moscova. Donald Trump are nevoie imperativă de un acord pentru propria imagine, dar presiunile Congresului şi aliaţilor europeni îl încurcă teribil. SUA sunt reprezentate de Steve Witkoff, Daniel Driscoli, secretarul american al armatei, Alexus Grinkevich, comandantul forţelor aliate NATO pentru Europa. Pentru Kiev negocierile sunt o modalitate de a asigura un armistiţiu, de a prelungi încetarea focului şi de a menţine un minim ajutor militar occidental. Sunt posibile mai multe scenarii. Primul dintre acestea o îngheţare a conflictului, de-a lungul liniei frontului, de fapt cea mai realistă opţiune. Rusia obţine control în Donbas şi o parte din Zaporojie şi Herson, iar Kievul obţine garanţii de securitate din partea SUA şi aliaţilor. Sancţiunile împotriva Rusiei se ridică treptat. Al doilea scenariu presupune negocieri prelingite, iar al treilea eşec şi escaladarea situaţiei. Ultimul scenariu, străpungerea frontului de către Rusia şi capitularea Ucrainei nu este credibil. Nu există nici o şansă ca preşedintele Vladimir Putin să renunţe la poziţia reiterată, la nesfârşit, cu privire la Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, contururile zonei-tampon, soarta celor rămaşi în regiunile Ucrainei care nu sunt controlate de Rusia. Oricum poziţiile sunt ireconciliabile pe mai multe probleme.