Una dintre localităţile cele mai atinse de ritmul transformărilor fireşti, comuna Brădeşti, îşi menţine blazonul respectabil pe care şi l-a câştigat, nu cu puţine eforturi din partea edilului Ion Răcăreanu. Beneficiind de avantajul plasării pe singurul coridor ce leagă Doljul de judeţele limitrofe dinspre nrod-vest, un drum cu un tranzit spectaculos, de la an la an, brădeştenii nu se dezmint şi probează că rămân aceiaşi oameni pentru care munca înnobilează viaţa. Case noi, bine articulate, străzi asfaltate, beneficiari ai condiţiilor de civilizaţie precum gaze naturale, apă şi canalizare – elemente ce, încă, lipsesc la nivelul altor oraşe şi municipii, toate acestea completează tabloul plin de optimism al unei aşezări, nu de puţine ori, denumită, „micul orăşel”.
Este ultima comună a judeţului, urmată doar de Filiaşi, ce încheie traseul Doljului pe ruta de nord-vest a României. Construită de-o parte şi de alta a drumului european 79, comuna Brădeşti ne face cinste, chiar şi când este privită, în viteză, de sute de oameni ce o tranzitează. Şi, cum să nu fie aşa, când case fermecătoare răsar aproape de terenurile fertile cultivate de braţe deloc istovite. Zeci de solarii se disting cu uşurinţă în foarte multe din gospodării, semn că legumicultura îşi duce pe mai departe acelaşi destin, din generaţie în generaţie. Vopsite în culori plăcute, pline de energie, gardurile şi aşezările celor din Brădeşti dovedesc cu ochiul liber că, aici, merită să rămâi, să-ţi întemeiezi o familie şi să pui o cărămidă, în plus, la tot ceea ce au construit „maica şi taica”. Două generaţii active, care se sprijină una pe cealaltă, şi o a treia care face primii paşi spre o lume, ce o construiesc împreună.
Când experienţa îşi spune cuvântul
Să conduci destinele a peste 4.500 de suflete, în timpuri în care şi văcarul satului are telefon mobil şi acces la internet nu este floare la ureche. Puterea de înţelegere a oamenilor şi nevoile acestora sunt din ce în ce mai mari, de la an la an. Deschiderea spre nou este mai mult decât naturală, este chiar o obligaţie a oricărui edil, ce vrea să răsplătească încrederea acordată de cetăţeni. Poate, din aceste motive, şi nu numai, primăria Brădeşti face parte dintr-o echipă puternică ce accesează mai lejer fonduri europene. Prin Hotărârea nr. 30/28.04.2015 a Consiliului Local al comunei Brădeşti s-a aprobat aderarea localităţii Brădeşti la Grupul de Acţiune Locală Amaradia-Jiu. Şi beneficiile nu au întârziat să apară. Drumuri asfaltate, mobilier pentru noua grădiniţă ce va avea şi un program after-school, achiziţii de mijloace de necesitate edilitară pentru a pune în acţiune Servicul de Lucrări Publice sunt câteva dintre realităţile actuale ale comunei.
La acestea se mai adaugă implementarea Serviciului Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Brădeşti, ce a avut loc în luna mai 2014, la eveniment participând şeful Direcţiei Comunitare Judeţene de Evidenţă a Persoanelor Dolj, Marin Stănică, şi primarii comunelor Coţofenii din Faţă şi Braloştiţa. “Oamenii cărora le reprezint interesele chiar aveau nevoie de un asemenea serviciu, motiv pentru care m-am luptat o bună perioadă de timp pentru ca acesta să devină funcţional”, ne-a precizat Ion Răcăreanu, primarul comunei Brădeşti. De menţionat că, la acea dată, erau pe lista de aşteptare 27 de astfel de servicii pentru populaţie în tot atâtea comune.
Asistenţa socială, element actual în orice administraţie
Într-un judeţ cu un nivel al şomajului dublu în raport cu rata medie naţională, riscurile provocate de lipsa locurilor de muncă sunt atent monitorizate de conducerea primăriei Brădeşti. „În prezent, operăm cu 120 de dosare de asistenţă socială. Mai sunt cazuri de tinere cu un nivel economic destul de precar, care nasc şi trebuie vizitate în permanenţă pentru a ajuta familiile să depăşească perioada cea mai grea. Motiv pentru care, chiar avem angajat pe post de asistent comunitar o persoană de aici, din comună, care cunoaşte foarte bine toate aceste situaţii concrete. Am putut să apreciem efortul şi pasiunea sa, prin acordarea la salariu a acelor sporuri prevăzute şi în sistemul sanitar general”, a mai precizat Ion Răcăreanu.
Programele de inserţie profesională a romilor bat la uşă
Riscurile perpetuării sărăciei în rândul populaţiei de etnie romă sunt crescute şi la Brădeşti, ca de altfel în mai toate comunele. Culmea, totul pleacă de la o cauză unică: nedeclararea onestă a apartenenţei la această etnie! Subiectul l-am mai dezbătut recent în cotidianul nostru, arătând că, la Galicea Mare, de pildă, sunt în evidenţele Direcţiei de Statistică doar 4 persoane de etnie romă şi pe baza acestor date se construieşte strategia de dezvoltare rurală a ţării şi Doljului!? Or, în faţa unei evidenţe contrare, actele pe care administraţia publică le-ar putea întocmi pentru a genera proiecte de incluziune profesională sunt imposibile. Un alt paradox al României care va trebuie cât mai repede să fie reaşezat pe fundamentele realităţii.
Furnizor de legume, până în Petroşani
Importanţa comunei Brădeşti a fost reliefată inclusiv de Senat şi Camera Deputaţilor. Ulterior organizării referedumului local de schimbare a denumirii satului Răcarii de Jos în Răcari, proiect nevalidat de parlamentari din cauza opoziţiei liberalilor, comuna Brădeşti a primit recunoaştera oficială a importanţei economice. „Prin poziţia sa, în partea centrală a Podişului Getic, prin îndeletnicirea oamenilor şi a hărniciei lor, comuna are un rol important în aprovizionarea pieţelor din Craiova, Filiaşi, Petroşani şi alte centre din ţară cu diverse produse agricole”, se arată în expunerea de motive referitoare la aprobarea proiectului de lege privind organizare administraţiei publice locale precum şi a teritoriului. Nu mai rămâne decât ca oamenii din Brădeşti să fie la fel de optimişti, sănătoşi şi rugăciunea de seară să le dea a doua zi şansa să dovedească că sufletele nobile merită tot ce e mai frumos pe lume!
