La Budapesta creşte mişcarea de contestare împotriva prim-ministrului ungar, Viktor Orban, acuzat de derive autoritare. Zeci de mii de persoane au manifestat luni, 2 ianuarie, la Budapesta, contra noii Constituţii, pe motivul că aceasta reprezintă un atentat la democraţie, în timp ce Guvernul celebrase intrarea ei în vigoare într-o ceremonie la Operă. Organizatorii manifestaţiei de amploare, pe principalele artere ale Budapestei, au menţionat participarea a peste 100.000 de oameni. S-au scandat sloganuri contra Guvernului, a prim-ministrului, expunându-se pancarte pe care se putea citi: „Ajunge!”, „Dictatura Orban”, „Orbanism”. Noua Constituţie, cu accente naţionaliste, a intrat în vigoare duminică. Elaborată de şi pentru premierul Viktor Orban, ea instituie reforme controversate privind Banca Centrală, justiţia şi legea electorală, în pofida criticilor de pretutindeni. Deja, delegaţia UE-FMI a întrerupt negocierile cu guvernul de la Budapesta. Secretarul american de stat adjunct, Thomas O. Melia, şi-a reformulat îngrijorarea cu privire la declinul democraţiei participative, spre un regim autoritar, dictatorial. Viviane Reding, comisarul european însărcinat cu drepturile fundamentale în UE a reproşat vehement încălcările repetate ale guvernului ungar ale principiilor democraţiei libere şi constituţionale. Critici ferme au venit din partea Parlamentului European, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Consiliului Europei şi Comisiei de la Veneţia. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso l-a invitat politicos pe premierul maghiar, printr-o nouă scrisoare, să nu supună votului parlamentului unele proiecte de lege. Ziarele cele mai prestigioase din Europa Occidentală, dar şi din Est, din SUA şi Canada, protestează, se indignează, încât nu se poate imagina o presiune mai intensă şi mai serioasă. Nu mai pot urma decât sancţiuni directe. Denumirea de Republica Ungară a dispărut, fiind substituită cu denumirea ţării, „Ungaria”, şi o referire explicită la religie „Dumnezeu să binecuvânteze Ungaria” este acum inserată în Constituţie. Denunţată de opoziţie şi societatea civilă ca „autocrată”, criticată de Uniunea Europeană pentru incompatibilitatea cu dreptul comunitar, puterea de la Budapesta, prin Viktor Orban, a remodelat, în 18 luni, Ungaria, după chipul său. Cu un Parlament în care majoritatea de 2/3 aparţine conservatorilor de la Fidesz, Viktor Orban a dat legi cu valoare constituţională care nu pot fi modificate, în viitor, decât tot cu o majoritate de 2/3 din numărul deputaţilor. Recent, 13 foşti dizidenţi maghiari, apropiaţi odinioară lui Viktor Orban în lupta contra regimului comunist, au semnat un apel în care subliniază faptul că „societatea ungară nu este doar victima crizei economice, este şi victima propriului său guvern”. Acest guvern, menţionează Gyorgy Konrad, Laszlo Rajk, fost primar al Budapestei, Gabor Demszky şi alţii, a confiscat instrumentele democraţiei. Semnatarii vor lansa petiţia instituţiilor europene la 7 ianuarie. UE se găseşte într-o situaţie delicată în faţa acestui copil teribil, devenit membru de numai şapte ani. UE nu poate rămâne indiferentă la practicile de guvernare ale lui Viktor Orban şi există posibilitatea de a se recurge, pentru început, la articolul 7 al Tratatului de la Lisabona, care privează de dreptul de vot statele membre care violează regulile democratice. Sancţionarea unui guvern ales democratic nu este uşoară. Există precedentul austriac, o amintire proastă pentru Bruxelles, în anul 2000, când europenii au reacţionat nervos la sosirea unui partid de extremă dreaptă în coaliţia de guvernare de la Viena. Dacă UE şi FMI au suspendat discuţiile cu Budapesta este o dovadă că o ţară care nu respectă regulile nu poate fi subvenţionată. Şi Ungaria are reale probleme economice, motiv pentru care o rundă de discuţii între Christine Lagarde (directorul executiv al FMI) şi şeful delegaţiei ungare, Tamas Fellegi, la 11 ianuarie, la Washington, nu este deloc privită cu mare optimism.
