Întâlnirea programată, la Bruxelles, dintre Volodimir Zelenski şi trimişii SUA, Steve Witkoff şi Jared Kushner, în urma discuţiilor de peste 5 ore purtate de aceştia la Kremlin, cu Vladimir Putin, Kiril Dimitrov şi Iuri Usakov, ambii consilieri ai preşedintelui rus, n-a mai avut loc, „din cauza întoarcerii trimişilor la Washington”. Aşadar, întâlnirea de la Bruxelles a fost anulată, fiind considerată inoportună, în contextul existent: nici un progres la Moscova, în discuţiile purtate în formatul menţionat, partea americană fiind reprezentată totuşi de o echipă de negociatori, destul de neconvenţională. Motivul anulării întâlnirii programată, la Bruxelles, nu a fost dezvăluit. Ce se observă? La nivel discursiv, demersurile lui Donald Trump sunt sistematic apreciate, fără rezerve, în realitate se acţionează exact pe dos. Consilierul prezidenţial rus pentru politica externă, Iuri Usakov, prezent la discuţii, a declarat că sunt multe de făcut, pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, dar „părţile” (Moscova şi Washington) nu sunt departe de a ajunge la un rezultat. Absenţa secretarului de stat american Marco Rubio, a ridicat semne de întrebare, în timp ce Washingtonul încearcă să avanseze planul său de pace, între Moscova şi Kiev. Mai exact tipul de pace. Şi continuarea războiului e complicată şi încheierea păcii, aşa cum doresc ruşii, nu poate fi acceptată. SUA nu mai sunt deloc dornice să contribuie financiar, pentru a permite ucrainienilor să-i învingă pe ruşi, europenii la rândul lor tatonează Banca Centrală Europeană (BCE) să garanteze un împrumut „reparatoriu” major, de 140 miliarde euro, acordat Ucrainei, asigurat prin activele ruseşti blocate, considerând că propunerea Comisiei Europene depăşeşte mandatul său. Uniunea Europeană analizează modalităţile de finanţare a sprijinului său pentru Ucraina, refuzul BCE punând în pericol orice plan, inclusiv acela de a oferi garanţii pentru a împărţi riscul rambursării către Ucraina. Invitat la sediul NATO, miercuri, şeful diplomaţiei belgiene, Maxime Prevot, referindu-se la planul Comisiei Europene de a mobiliza activele ruseşti îngheţate pentru a sprijini Urcaina (Belgia găzduieşte instituţia financiară Eurocelar care deţine majoritatea activelor ruseşti blocate) a spus doar că „preocupările noastre sunt minimalizate”. Săpătmâna trecută premierul belgian Bart De Werver, într-o scrisoare trumisă preşedintei Comisiei Europene descria ca „defectuos” planul dezvoltat, pentru a sprijini financiar Ucraina, timp de 2 ani, cu peste 140 miliarde euro. Să revenim: liniile roşii ale negocierii, dinspre partea rusă, au fost enunţate de nenumărate ori. Putin a spus că nu va accepta amendamente din partea europenilor şi că este în principiu pregătit pentru o escaladare „dacă Europa începe un război”. S-a comentat prelung această afirmaţie. Cea mai importantă problemă rămâne cea a teritoriului revendicat. Discuţia de la Kremlin a fost clar animată şi detaliată. Sunt 4 documente separate, în urma rafinării documentului iniţial în 27 de puncte, şi unele vor necesita implicarea NATO. În opinia liderului de la Kremlin ostilităţile vor înceta în momentul în care trupele ucrainiene se vor retrage din teritoriul pe care încă îl mai ocupă, unul destul de „subţire”, inclusiv în evaluarea secretarului de stat american, Marco Rubio, deşi Kievul susţine contrariul. Dacă nu se retrag „vom realiza acest lucru prin forţă”, fiindcă asta a declarat Putin la Biskek. Planul lui Donald Trump prevede ca regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie, Herson şi Crimeea să fie recunoscute de facto, ca ruseşti, adică neoficial şi prin urmare fără consecinţe juridice. De la Washington, ieri, Donald Trump a recunoscut că acest conflict este unul dezastruos şi situaţia este departe de a fi uşoară. A rezolvat opt războiaie, cum susţine, speră să-l rezolve şi pe al 9-lea. Deşi orice înţelegere rămâne o perspectivă realmente incertă. O observaţie: „părţile” au convenit să nu dezvolte conţinutul discuţiilor de la Kremlin.
