Armata Marii Britanii a accelerat planurile privind o potenţială intervenţie militară în Iran, în condiţiile unei îngrijorări din ce în ce mai mari privind programul de îmbunătătţire a uraniului derulat de Tehera, scrie publicaţia „The Guardian”. Oficialii britanici susţin că, dacă Washingtonul decide acest lucru, va cere şi va obţine sprijinul Marii Britanii, pentru orice misiune, în ciuda unor rezerve în rândul colaţiei de guvernare de la Londra. La rândul său, cotidianul „Haaretz”, din 2 noiembrie a.c., apreciază că forţele aeriene israeliene se pregătesc într-o bază aeriană italiană a NATO pentru atacuri la distanţă. Armata a efectuat, de asemenea, un tir cu rachete, din ultima generaţie, fără a se preciza tipul, la baza militară Palmahim, de lângă Tel Aviv. Ministrul Apărării, Ehud Barak, a salutat „realizarea tehnologică impresionantă şi marele pas înainte pentru Israel în domeniul spaţial şi al rachetelor”. Imposibil de ştiut dacă aceste manevre militare au legătură directă cu un posibil atac asupra Teheranului. Dan Meridor, vice-premierul israelian, a dorit să disocieze încercarea rachetelor de rumoarea unei eventuale intervenţii militare. „Cele două lucruri sunt diferite”, a spus el la postul de radio al armatei. Şeful statului major al forţelor armate iraniene, generalul Hassan Firuzabadi, a declarat că Iranul nu va rămâne fără reacţie. „SUA trebuie să ştie că orice atac al regimului sionist contra Iranului va produce un prejudiciu grav nu doar acestui regim, dar şi SUA”, a afirmat el. „Suntem deplin pregătiţi şi suntem gata cu echipamente adecvate pentru a pedepsi orice eroare”, din partea Israelului. Luni, Ehud Barak a dezminţit informaţiile din media israeliană, potrivit cărora ar fi luat decizia, cu premierul Benjamin Netanyahu, de a ataca Iranul, în pofida opoziţiei şefilor armatei şi ai serviciilor de informaţii. Potrivit ziarului israelian, majoritatea membrilor „forumului” de opt miniştri, cei mai importanţi, s-au opus unei asemenea operaţiuni. Singuri, Netanyahu, Barak şi ministrul Afacerilor Externe, Avigdor Lieberman susţin „opţiunea militară” contra Iranului. În replică, ministrul de Interne şi şeful partidului ultra-ortodox Shass, Elie Yishai, Dan Meridor (ministrul Serviciilor de Informaţii), Benny Begin (ministru fără portofoliu), Moshe Yaalon (ministrul Afacerilor Strategice) şi Yuval Steignitz (ministrul Finanţelor) se împotrivesc. Potrivit acestora, Israelul trebuie să continue eforturile pentru exercitarea de presiuni economice asupra Iranului, deoarece statul evreu nu-şi poate permite măsuri militare fără coordonarea cu SUA. Ori, deocamdată preşedintele american, Barack Obama, nu ar dori să pornească o nouă cruciadă militară înainte de alegerile din noiembrie anul viitor. Deşi aceste calcule s-ar putea schimba, din cauza informaţiilor îngrijorătoare obţinute de serviciile secrete. „Haaretz”, citând miniştri şi înalţi responsabili ai Apărării şi ai Afacerilor Externe, afirmă că raportul Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA), din 8 noiembrie, asupra programului nuclear iranian, va avea „o influenţă decisivă” asupra guvernului israelian. Cum şi statul evreu este considerat o putere atomică în regiune, dar nici nu a confirmat, nici nu a negat deţinerea de focoase nucleare, acelaşi lucru îl face şi Teheranul. Israelul a testat cu succes, miercuri, un sistem de propulsie pentru rachete, la baza de la Palmahin, la sud de Tel Aviv, a declarat Ministerul Apărării. Radioul public, citând experţi militari străini, a spus că este vorba de o rachetă balistică, pe care este posibil să se adapteze focoase nucleare.
