Vineri, 7 august, de la ora 20:00, publicul meloman este invitat în Parcul “Nicolae Romanescu” să asculte lucrări scrise de doi titani ai muzicii clasice, ambii caracterizați de spontaneitate și efervescență creatoare: Mozart și Rossini. Orchestra simfonică a Filarmonicii “Oltenia” Craiova, dirijată de maestrul Marius Hristescu, va interpreta pe scena Teatrului de Vară, uverturile operelor rossiniene “Scara de mătase” și “Bărbierul din Sevilla”, uvertura operei “Flautul fermecat” și Simfonia nr. 40 de Mozart.
Marius Hristescu s-a născut la 29 septembrie 1975, la Craiova. A absolvit Liceul de Artă din oraşul natal (1994), bucurându-se de îndrumarea profesorilor Mariana Ilie (pian), Florian-George Zamfir (teoria muzicii) şi Alexandru Racu (acompaniament). Pregătirea muzicală o continuă la Universitatea de Muzică din Bucureşti, unde studiază, în paralel, trei dintre secţiile acesteia: Compoziţie, Dirijat Cor Academic şi Dirijat Orchestră, fiind discipol al maeştrilor Ştefan Niculescu (compoziţie), Dan Buciu (armonie), Dinu Ciocan (contrapunct), Valentin Gruescu (dirijat cor academic), Ludovic Bács şi Petru Andriesei (dirijat orchestră). În anul 2000 absolvă cursul de studii aprofundate (master) – Stil şi Limbaj Compoziţional, la clasa Ştefan Niculescu.
Primele apariţii scenice în calitate de dirijor sunt legate de concertele susţinute de Corul „Carmina Nova” din Craiova, înfiinţat de Florian-George Zamfir.
În anul 1997 obţine Premiul de Debut în cadrul Festivalului Tinerilor Dirijori de Cor de la Craiova (ediţia a V-a), în anul 2002, o bursă de studii la Accademia Marciana din Veneţia și, în 2005, la Roma. În anul 2004 participă la un master-class de artă dirijorală susţinut de Kurt Masur, organizat de Fundaţia „Eurosilesia” la Wroclaw (Polonia), iar din 2008 începe să frecventeze seriile de cursuri de artă dirijorală şi fenomenologie muzicală susţinute de Konrad von Abel, recunoscut discipol al lui Sergiu Celibidache.
Profesor titular la catedra de teorie-orchestră a Liceului de Artă „Marin Sorescu” din Craiova (1999 – 2001), maestru de cor al Coralei Academice a Filarmonicii „Oltenia” (2001), dirijor al Corului de cameră „Da Capo” din Bucureşti (2001 – 2004), dirijor al Teatrului Liric „Elena Teodorini” din Craiova (2001 – 2009), dirijor și director artistic al Filarmonicii „Oltenia” din Craiova (2010 – 2012), Marius Hristescu a condus și Orchestra Filarmonicii „Muntenia” din Târgoviște, până în anul 2015.
Invitat frecvent al filarmonicilor și operelor din ţară, a susţinut concerte și spectacole alături de interpreţi precum: Ion Ivan-Roncea, Bogdan Ştefănescu, Cosmin Marcovici, Sorin Drăniceanu, Yuri Tsiple, Alexandra Coman, Felicia Filip, Daniela Vlădescu, Vlad Stănculeasa, Bogdan Zvorişteanu, Liviu Prunaru, Mirabela Dina, Hector Prieto-Sanchez, Ioana Lupaşcu, Maria Solozobova, Cristian Florea. În anul 2010, împreună cu soprana Diana Ţugui şi baritonul Sandor Balla, a iniţiat proiectul „Sempre Lyrica” ce s-a bucurat de un succes răsunător.
Ediţia 2019 a Festivalului „Craiova Muzicală” a adus și premiera spectacolului „Degeaba 30/ TUDOR GHEORGHE”, dirijor şi orchestrator – MARIUS HRISTESCU, poate cel mai complex şi cel mai dramatic mesaj social exprimat pe o scenă de la revoluţie până în prezent. Spectacolul a avut la bază un concert mai vechi al lui Tudor Gheorghe intitulat „Mie-mi pasă”, realizat în memoria martirilor de la Timişoara şi a tuturor victimelor Revoluţiei din Decembrie 1989.
Trei uverturi și o simfonie, toate celebre
Opera bufă „Scara de mătase”, scrisă de Rossini în anul 1813, s-a menținut mult timp pe scenele Italiei. Muzica ei, ca de altfel a tuturor operelor rossiniene, este caracterizată de spontaneitate și căldură, elementul primordial fiind melodia, în care compozitorul a știut să concentreze sentimentalismul ardent și comunicativ al canțonetei napolitane.
După cum mărturisea însuşi Rossini, linia melodică a Uverturii la opera “Bărbierul din Sevilla” a fost puternic influenţată de teme originare din Spania. Totuşi, Rossini a rătăcit manuscrisul lucrării, probabil pe parcursul deplasării între Roma şi Bologna. Prin urmare, decât să reconstituie scriitura partiturii pierdute, compozitorul a optat pentru preluarea prefeţei instrumentale dedicate Elisabetei de Napoli, cu un an înainte: la rândul ei, această partitură a fost adaptată în formă de uvertură pentru opera Aureliano in Palmira (1813).
În 1791, ultimul an al vieţii sale, Mozart finalizează una dintre cele mai originale capodopere ale teatrului liric, feeria muzicală Flautul fermecat (Die Zauberflöte). Libretul, semnat de Emmanuel Schikaneder, se inspiră dintr-o legendă populară publicată de Wieland cu câţiva ani mai înainte. Mozart şi-a intitulat lucrarea „operă germană” şi, într-adevăr, aceasta a deschis drumul operei naţionale. Ideea principală ce se desprinde din această splendidă creaţie este aceea a victoriei curajului, înţelepciunii şi iubirii împotriva tuturor forţelor ostile.
Datată “Viena, 25 iulie 1788”,Simfonia nr. 40 în Sol minor, K. 550 este una dintre cele mai cunoscute şi mai admirate compoziţii mozartiene: supranumită “Marea simfonie în Sol minor”, uneori această titulatură este utilizată cu scopul de a distinge lucrarea de Simfonia nr. 25, cunoscută şi sub numele de “Mica simfonie în Sol minor.
