Premierul Ilie Bolojan a ieşit miercuri, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre măsurile luate –primul val- pentru reducerea deficitului bugetar „cel mai ridicat din UE”, după unele voci, 9,3% din PIB, anul trecut. Cum s-a ajuns aici este o altă discuţie, despre care nu se mai vorbeşte. Şi a spus premierul nostru ceea ce de acum se ştie, enumerând între măsurile vizate şi chestiunea „burselor de merit” din învăţământul gimnazial şi preuniversitar. Spre consternarea generală. A „burselor de merit”, să ne înţelegem, nu a celor sociale. Referirea domniei sale, la această chestiune delicată, destul de brutal formulată, putea să lipsească din pledoaria rece, pregătită în prealabil. Logica eminamente financiară nu are comună măsură cu logica educaţională. Anterior revenirii în Capitală, pentru a prelua funcţia de premier, după cea de preşedinte interimar, Ilie Bolojan a fost primarul municipiului Oradea şi preşedintele Consiliului Judeţean Bihor. Cu alte cuvinte „familiarizat” cu problemele specifice ale învăţământului la care făcea referire. Bănuit de aprofundarea lor. România este una dintre ţările cu cel mai ridicat abandon şcolar din UE, semn că tot ceea ce s-a implementat în ultimii ani nu a dat rezultate. A creşte norma didactică, în medie cu 10% şi numărul de elevi într-o clasă, nu sunt măsuri prea inspirate, din punct de vedere educaţional. A spus, la un moment dat, premierul Ilie Bolojan că „avem clase întregi cu burse de merit, peste 9,50, dar la Bacalaureat iau note de 5 sau 7 sau… nu-l iau. Se pune întrebarea, când a fost notarea corectă”. Exemplificarea putea fi, şi era de dorit, una concretă, nu generalizată. Multe din măsurile de austeritate detaliat expuse de premierul Ilie Bolojan au sunat neliniştitor. Atmosfera în genere e neliniştitoare, şi mişcări de protest sunt în pregătire. Se pot enumera destule semnale care nu prevestesc nimic bun. Convingerea inerţială a premierului că tot ceea ce se construieşte are la bază o armătură de idei solidă obliga totuşi la o deconspirare: care sunt virtuozităţile intelectuale, care dintre cei 5 vicepremieri ai săi, sunt reperele unui înalt profesionalism, dincolo de programul concret de acţiune elaborat şi prezentat? Ilie Bolojan a avertizat că dacă nu sunt luate măsurile enumerate, pentru reducerea deficitului bugetar, România ar putea intra în recesiune. A oferit exemplul Greciei despre care spunea că „nici acum nu şi-a revenit din acea situaţie, în totalitate”. Ceea ce iarăşi e discutabil. Noile taxe, impozite şi reduceri de cheltuieli sunt menite să reducă deficitul României şi să vină în întâmpinarea îngrijorării Comisiei Europene şi a agenţiilor de rating, pentru a se evita intrarea în recesiune. Măsurile fiscale ar urma să fie introduse etapizat, prima etapă începând la 1 august a.c., a doua etapă de la întâi ianuarie 2026. Ilie Bolojan are nevoie de nervi tari şi de o stăpânire de sine deplină. Dar înainte de orice are nevoie de buni consultanţi, inspiraţi şi fideli cauzei. Conform Eurostat, în 2022 România se afla pe locul 35 „lanterna roşie a Europei” cu 17,4% din cetăţenii români absolvenţi ai unei forme de învăţământ superior. Media europeană este de 31,8%, iar pe primele locuri se află Irlanda (49,8%) urmată de Luxemburg, Suedia, Norvegia, Cipru, Lituania, Marea Britanie ş.a.m.d..
