Avertizarea de cod galben, urmată de cea de cod portocaliu –de scurtă durată- fusese dată din timpul zilei şi s-a confirmat. Am avut, sâmbătă după-amiază, în aproape toate zonele Craiovei –dar paradoxal nu peste tot- vijelii puternice (între orele 17.10 – 18.00) descărcări electrice, averse torenţiale, care au cumulat în medie 50 l/mp, potrivit staţiilor pluviometrice ale ABA Jiu şi numai 10,2 l/mp, potrivit raportului pluvio al Centrului Meteorologic Oltenia. O eroare care ar fi trebuit corectată, în cursul zilei de ieri. Mobilizarea angajaţilor ISU Dolj, Companiei de Apă Craiova, RAADPFL, Poliţiei Locale, a fost una reală, cu toate forţele operative, adăugând că ISU Dolj –la ordinul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă- a primit susţinere concretă din partea unităţilor similare din judeţele Olt, Mehedinţi şi Vîlcea. Până la ora 20.30 se primiseră 103 apeluri pe „telefonul cetăţeanului” şi telefonul dispeceratului Poliţiei Locale Craiova. Bilanţul provizoriu, enunţat pe pagina de Facebook, a primarului Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, consemnează: 53 de pomi căzuţi, care au blocat temporar artere de circulaţie, 28 de străzi inundate, din care 4 avariate la nivelul asfaltului, 22 de acoperişuri căzute, 36 de autoturisme avariate, din cauza pomilor căzuţi şi acoperişurilor căzute, 2 stâlpi de iluminat retezaţi de furtună, 11 autoturisme blocate de apă. Primarul Craiovei s-a aflat „la centrul de comandă” al intervenţiilor. Din verificările Poliţiei Locale, niciunul din acoperişurile căzute nu avea autorizaţie de construcţie. Fireşte, fotografia celor întâmplate, sâmbătă după-amiază, nu este una total edificatoare. Şi nu de retuşări are nevoie. A fost o furtună de vară, circumscrisă fenomenelor meteo obişnuite, cu unele particularităţi specifice, în sensul că, de pildă, aversele torenţiale n-au avut aceeaşi intensitate în toate zonele oraşului. Nu mai vorbim de faptul că în teritoriu, exceptând câteva localităţi (Negoieşti, Albeşti, Gabru, Fântânele, Podari), nu s-au semnalat precipitaţii, cât de cât, notabile. Problema în discuţie este însă alta: atitudinea noastră civică imediat după încetarea furtunii. Ce ne este propriu fiecăruia –proprietatea- nu poate fi în acelaşi timp propriu şi altuia, decât încetând să ne fie „proprie”. Dacă ISU Dolj, cum spuneam, a primit ajutoare din partea instituţiilor similare din judeţele limitrofe, înseamnă că, potrivit evaluărilor, s-a considerat că nu poate face faţă, cu mijloacele din dotare, provocării naturale de excepţie. Complăcându-ne într-o stare de dezbinare lăuntrică, reticenţi la orice vechi „consens”, scuturaţi de frisonul oricărui demers civic, nemobilizabili, ireductibil izolaţi într-o convalescentă euforie a sinelui, ieri după trecerea furtunii n-am trecut la acţiune. Cu fermitate. Cum s-ar fi cuvenit. Am pregetat sau pur şi simplu, sau am considerat că este obligaţia instituţiilor abilitate să facă… ordine. Nu mai spun că civismul entuziast ar fi trebuit să se manifeste concret la toate treptele evoluţiei individuale, de la tineri la adulţi. Dezastrul a fost, să ne înţelegem, de la natură. Cu care… nu te pui. Se abate şi asupra altora, dar parcă altfel reacţionează cei loviţi de intemperiile atmosferice. Ne aflăm într-un teritoriu inefabil, în care „exemplul personal” poate da rezultate mai bune decât admonestarea, intervenţia dură prin sancţiuni administrative. Să încheiem cu o întrebare în doi peri: chiar trebuia să ne strângă RAADPFL-ul la toţi, din faţa porţilor, frunzele şi crengile rupte de furtună? E o întrebare, la fel de banală cum este şi comportarea noastră.
