La 11 ani de la dezastru, Rastu Vechi şi Rastu Nou sunt două entităţi care învaţă să-şi trăiască deopotrivă suferinţele şi bucuriile. Pe holul Primăriei, primarul Iulică Silişteanu a agăţat instantanee surprinse în sat, cu apa Dunării cuprinzând uliţele, apoi grădinile şi, în cele din urmă, casele oamenilor. Chiar dacă nimeni nu poate să uite vreodată acele clipe, primarul s-a gândit că este mai bine aşa, să rămână ca o memorie a locului. Cum timpul nu stă în loc, şi prezentul şi-a intrat demult în drepturi. O comparaţie a primarului Silişteanu este edificatoare: văzut de pe malul bulgăresc, satul Rastu Nou, construit de la zero, pare un fluture care şi-a deschis aripile către zbor.
În Rastu Vechi, au rămas doar bătrânii, care nu au putut să se rupă defintiv de curţile şi casele lor. Fiindcă au fost puţine locuinţele care au mai scăpat tefere de pe urma inundaţiilor din 2006, oamenii le-au mai cârpit, au mai bătut un cui la gard şi au continuat să rămână acolo. În Rastu Nou s-au mutat, în schimb, tinerii. Şi-au întemeiat familii, s-au aşezat la casele lor. Ca peste tot la sate, din păcate, veniturile din care trebuie să-şi asigure existenţa sunt o problemă. Agricultura nu mai este tentantă decât pentru cei foarte curajoşi, care îndrăznesc să investească bani şi forţă de muncă în pământ. Şi atunci pleacă să muncească la ferme din Spania sau Italia. Chiar ieri, când stăteam de vorbă cu primarul Iulică Silişteanu, acesta a primit la semnat înregistrările a cinci naşteri, un copil în Anglia şi ceilalţi patru în Spania. ”Sunt tineri şi merg să facă şi ei un ban acolo, dar se întorc şi îşi refac gospodăriile. Cu banii câştigaţi acolo, vin aici şi construiesc, asigură un trai pentru copii”, ne explică primarul localităţii Rast.
O grădiniţă europeană pentru copiii din Rastu Nou
De altfel, în Rastu Nou a fost nevoie de înfiinţarea unei grădiniţe, fiind mulţi copii care locuiesc acolo cu părinţii lor. Primarul Iulică Silişteanu a luat decizia să reamenajeze sediul construit iniţial pentru o mini-primărie şi să îi dea destinaţia de grădiniţă. „Aveam cereri din partea părinţilor că nu pot să îşi ducă copii într-un spaţiu care are scop religios. Şi atunci am hotărât să amenajăm o grădiniţă care este funcţională. În acest moment, acolo merg 80 de copii”, a precizat primarul localităţii. În noua grădiniţă din Rastu Nou există acum două săli de clasă în care învaţă două grupe de preşcolari şi o sală de mese, unde micuţii pot să-şi servească gustarea cât timp se află acolo. Există chiar şi o sală de sport care le este pusă acum la dispoziţie copiilor, fiind amenajată în locul sălii de festivităţi. Grădiniţă există şi în celălalt sat, Rastu Vechi, acolo fiind înregistraţi 60 de copii.
Grija pentru bătrânii satului
La fel cum vechiul se împleteşte cu noul, şi valul familiilor tinere îşi împleteşte destinul cu bătrâneţea locului. În Rastu Vechi, din cauza supărărilor pe care le-au trăit, mulţi bătrâni au rămas cu traume psihice şi beteşuguri fizice pe care, din nefericire, le vor purta cu ei toată viaţa. „Pe măsură ce înaintează în vârstă, toate aceste suferinţe şi boli li se accentuează şi mai mult. Copiii le pleacă în străinătate şi le trimit bani, câte 100 de euro, ca să se întreţină, dar bătrânii noştri nu mai pot să-şi poarte singuri de grijă. Atunci mi-a venit ideea de a cobstrui un azil în care să poată să primească şi mâncare, dar şi o îngrijire corespunzătoare. Şi mă refer aici la îngrijirile medicale de care cei mai mulţi au mare nevoie la această vârstă”, ne-a mărturisit Iulică Silişteanu. Primăria a găsit amplasamentul, este o fostă unitate militară care a trecut în domeniul public. Aici a fost schimbată tocăria şi s-au oprit, deocamdată, investiţiile din lipsă de buget. Primarul Iulică Silişteanu intenţionează să continue lucrarea, fie printr-un proiect cu finanţare europeană, fie printr-o infuzie de capital autohton.
Tranzitarea Dunării prin portul Rast, un proiect care revine în actualitate
Speranţa primarului în ceea ce priveşte dezvoltarea comunităţii locale din punct de vedere economic stă într-o revigorare a activităţii portuare. Mai exact, acesta doreşte ca, în perioada următoare, Consiliul Judeţean Dolj să emită o hotărâre în baza căreia portul Rast să treacă în administrarea Consiliului Local. În zona portului respectiv, investiţiile au început cu mult timp în urmă, când Consiliul Judeţean Dolj, în parteneriat cu comunitatea locală şi vecinii bulgari din localitatea Lom, au implementat un proiect transfrontalier în cadrul programului CBC 2002. ”Noi am participat în acest proiect cu terenul, iar Consiliul Judeţean cu îmbunătăţirea infrastructurii Rast – Giubega. Numai că proiectul nu a prevăzut ca, pe lângă această investiţie, să există şi o posibilitate reală de a se efectua transportul. Adică portul să fie dotat cu feribot, vaporete, pontoane şi şalupe sau oricare alt mijloc de transport naval. Pe de aştă parte, legea nu ne dă posibilitatea să efectuăm activităţile de transport. Acest proiect s-a făcut şi din perspectiva unei variante rutiere mai scurte faţă de cea existentă – Sofia-Vidin-Calafat. Acest drum Nicosia-Sofia-Lom-Rast-Giubega ar fi cu 130 de kilometri mai scurt şi s-ar intersecta cu drumul din Orient, Coridorul Paneuropean 4”, a precizat primarul comunei Rast. În acest moment, nu există nici un fel de activitate în port, iar Rastul face doar schimburi culturale cu vecinii bulgari.
„Marea Neagră e la Rast”
„Mare Neagră este la Rast” este o reclamă turistică pe care Rastul şi-o căpătase cu 35 de ani în urmă când localitatea era căutată pentru o „perlă” a sa. Ostrovul Vană, aflat în apele teritoriale ale României şi situat la mică distanţă de portul Rast, era pe atunci o adevărată atracţie pentru toţi cei care ajungeau în sudul judeţului pentru a descoperi splendorile Dunării. Întins pe o suprafaţă de 105,2 hectare de teren, ostrovul se află şi azi la locul său. Întinzând planurile cadastrale ale localităţii, primarul Iulică Silişteanu îl localizează imediat. „Am vrut să obţin acordul de la Ministerul Mediului pentru a primi acest ostrov şi a reface zona de agrement care a existat odată şi pe care toată lumea şi-o aminteşte din reclama «Marea Neagră este la Rast». Nu am reuşit, însă există o poţiune de nisip care s-a depus în timp, şi pe care noi o numim prund, pe care vom încerca să o amenajăm în această vară”, a promis primarul Iulică Silişteanu, puternic legat afectiv de destinul acestei comunităţi. În prelungirea ostrovului Vană, care este populat acum de o pădure deasă, se întinde, aşsdar, o fâşie de nisip de aproximativ 60 de hectare pe care Primăria Rast îşi propune să amenajeze o plajă, cu umbreluţe din stuf, care să fie o surpriză pentru tinerii din localitate.
LAURA MOŢÎRLICHE şi MARGA BULUGEAN
