Bolile cardiovasculare continuă să fie principala cauză de morbiditate şi mortalitate din România. În Dolj, numărul celor care suferă de boli ale inimii depăşeste 100.000 de persoane. Potrivit Direcției de Sănătate Publică (DSP) cele mai întâlnite afecţiuni în Dolj sunt hipertensiunea arterială, fiind înregistrate peste 73.000 de cazuri, și cardiopatia ischemică de care suferă aproximativ 35.000 de persoane.
Dincolo de faptul că reprezintă o cauză majoră de handicap şi afecţiuni cronice, bolile cardiovasculare sunt şi o povară considerabilă pentru sistemele medicale şi pentru economie, estimându-se la nivel de Uniune Europeană un cost mediu anual total pe cap de locuitor de 370 euro, cu diferenţe de la 50 euro în Malta la peste 600 euro în Germania şi Marea Britanie. Afecţiunile cardiovasculare determină aproximativ o treime din invaliditatea permanentă reprezentând 30% din totalul consultaţiilor acordate de medicul de familie. Unu din patru adulţi are o formă de boală cardiovasculară, dintre care cele mai dese sunt hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică şi ateroscleroza. Totodată, mai mult de jumătate din numărul infarcte şi 75% din accidentele vasculare cerebrale au la bază hipertensiunea arterială.
Ziua Inimii, sărbătorită astăzi
Bolile cardiovasculare, exceptând moştenirea genetică, vârsta şi sexul, sunt rezultatul acţiunii unor factori de risc modificabili care ţin numai şi numai de stilul de viaţă – fumat, supraalimentaţie, alimentaţie bogată în grăsimi suprasaturate, consumul excesiv de sare, cafea şi alcool, obezitatea, stresul, lipsa de mişcare. Fumatul este cel mai nociv obicei, nicotina din fumul de ţigara duce la deficienţe de oxigenare a miocardului, creşterea colesterolului, creşterea tensiunii arteriale şi apariţia aterosclerozei. S-a dovedit ca o persoană fumătoare are un risc de cinci ori mai mare să facă un infarct miocardic decât una nefumatoare.
A 20-a ediţie a Zilei Naţionale a Inimii, sărbătorită în fiecare an la data de 4 mai, se focalizează şi în 2015 pe sporirea activităţii fizice în toate ipostazele vieţii cotidiene, sub sloganul „Să dăruim inimii mişcarea vieţii: la muncă, acasă, în timpul liber şi circulând între acestea”. Obiectivele ţintesc conştientizarea publică în privinţa beneficiilor activităţii fizice în prevenirea obezităţii, bolilor cardiovasculare, cancerelor şi diabetului. Studii recente sugerează rolul activităţii fizice în reducerea efectelor stresului psihosocial asupra cordului, frânarea instalării şi progresiei aterosclerozei, unele date sugereazând chiar un potenţial de regresie a aterosclerozei.
Recomandările privind nivelul activităţii fizice cu intensitate moderată în timpul liber, s-au cristalizat actualmente astfel: adulţii sănătoşi cu munca dominant sedentară – 30 la 60 minute, în cele mai multe zile ale săptămânii, preferabil zilnic; copii/tineri sănătoşi: 60 minute – în cele mai multe zile ale săptămânii, preferabil zilnic; adulţii angrenaţi în muncă foarte solicitantă fizic sunt deja la risc şi ar fi recomandat să-şi asigure monitorizarea specială a sănătăţii cardiovasculare.
Tot mai mulţi adolescenţi suferă de obezitate
Experţii estimează că în Europa există o tendinţă de descreştere a nivelului activităţii fizice din cauza prăbuşirii la nivele minimale a efortului fizic în muncă, ce nu este compensată de mişcarea în timpul liber. Îngrijorătoare este situaţia copiilor şi adolescenţilor, în special a fetelor, pentru care supraponderalitatea a ajuns din excepţie aproape o regulă. În euro-context, România se plasează în ierarhia inactivităţii fizice la populaţia peste 15 ani pe o poziţie mijlocie cu o prevalenţă, totuşi îngrijorătoare, de circa 40%. În privinţa prevalenţei supraponderalităţii la adolescenţii de 13 ani, România se găseşte de asemenea la mijlocul euro-scalei cu o prevalenţă de circa 20%.
Totuşi pentru fetele/adolescentele, de 11-15 ani, din România, euro-bazele de date indică în intervalul 2005/2006 – 2009/2010 o scădere alarmantă a activităţii fizice, cu peste 60%.
