Un alt fel de a privi lucrurile!

Pe lângă faptul că a prilejuit decernarea diplomei „Motorul economic al Olteniei – Craiova” primarului Lia Olguţa Vasilescu, Gala „Best Cities Awards” – organizată de revista Forbes România –, despre care am relatat în cotidianul nostru, a avut o pregnantă simbolistică: implicarea directă a primarului unei localităţi în „îmblânzirea” mediului economic, prin politici înţelepte ale Consiliului local, facilităţi oferite potenţialilor investitori pentru a-şi dezvolta şi consolida afacerile. De altfel, însăşi legea specifică a administraţiei publice locale, cu modificările repetate survenite, atribuie multiple competenţe consiliului local şi consiliului judeţean legate de problematica economică. De la participarea cu capital sau cu bunuri la înfiinţarea, funcţionarea şi dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică, de interes local sau judeţean, impozite şi taxe locale moderate, până la strategiile privind dezvoltarea economică. S-a vorbit deja de amplasamentele pentru investiţii oferite de cele două parcuri industriale din Craiova, şi aici, indiscutabil, meritul revine, integral, Consiliului Judeţean Dolj, pasat într-un „con de umbră” din nefireşti raţiuni politice. Economia judeţului – starea acestuia – se detaşează deja ca prioritate esenţială, asupra căreia trebuie focalizată întreaga atenţie a autorităţilor administraţiei publice şi judeţene. Gargara politică de doi bani, care molipseşte de-a dreptul, nu aduce nici creşterea PIB-ului pe cap de locuitor, nici a celui regional şi nici săltarea numărului mediu de salariaţi. Alte mari municipii din ţară, îndeosebi cele din vestul ţării, stau mai bine decât municipiul Craiova, în temeiul criteriilor cantitative şi calitative avute în vedere de Forbes România. Şi nu graţie doar unor primari, care au avut continuitate de mandat, ci şi unui complex întreg de factori. Şi, chiar dacă nu ne place, putem accepta că „ne-am trezit mai târziu”. Va fi dificil, dacă nu imposibil, să renaştem industria la Craiova, când s-a tăcut mâlc, mă refer la grămada de parlamentari inerţi de Dolj care au acceptat neinspirata, dacă nu condamnabila, privatizare a uzinelor Electroputere, de neluat în seamă fiind tocmai oferta unor localnici, „Grupul Popeci”, care, oricum, nu se apuca de a demola. La nici una din scandaloasele privatizări, din Craiova, nu s-a resimţit un murmur social când alde Boerică sau Dâlgoci, ca să ne oprim doar la aceştia, luau în stăpânire activele „Întreprinderii de vie şi vin” sau „Tufon”. Să prindem, din nou, un alt trend economic este posibil, dar deloc uşor. Revin la topul „celor mai bune oraşe pentru afaceri”. Craiova se află printre ele. Forbes România a luat în seamă realitatea existentă. Nu este puţin lucru. Însuşi primarul Craiovei, care a avut o alocuţiune aplaudată, a menţionat asta, a evocat infrastructura existentă, menţionând aportul Consiliului Judeţean Dolj în această privinţă, realizând în subsidiar că doar eforturile reunite şi o deplină colaborare pot genera locuri de muncă şi, implicit, un plus de prosperitate pe aceste meleaguri. Forbes România nu ne-a deschis capul, dar ne-a sugerat cum trebuie gândit. Adică, fără vorbe de prisos, cu capul.