Primul tur al alegerilor prezidenţiale din Cipru a permis calificarea preşedintelui conservator Nicos Anastasides, cu 35,5%, căruia îi expiră mandatul, şi candidatului susţinut de Partidul Comunist, Stavros Malas -30%. Şi unul şi celălalt au ratat susţinerea candidaţilor eliminaţi în primul tur. Şi între aceştia Nicolas Papadopolus, clasat pe locul 3, cu 25% din voturi pe un program liberal şi naţionalist. Două teme au dominat campania electorală: economia –ţara fiind sub tutela FMI, după explozia sistemului bancar- şi chestiunea reconcilierii insulei, partea de nord fiind, cum se ştie, ocupată de armata turcă după 1974. Spre deosebire de Nicolas Papadopulus, finaliştii sunt de acord cu relansarea negocierilor de reunificare, după eşecul din iulie anul trecut, discuţii purtate sub egida ONU. Atunci deriva autoritară a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan n-a facilitat negocierile. Economia Ciprului este însă ajutată de sectorul turismului, aflat în expansiune. După cinci ani de mandat Nicos Anastasides, dar şi Stavros Malas se confruntă acum cu o reală dezamăgire a electoratului. Preşedintele în exerciţiu a pierdut o treime din electorat prin raportare la primul tur din 2013. Absenteismul a fost de 30%, într-o ţară în care votul a fost multă vreme obligatoriu. O formaţiune de extremă dreaptă (Frontul Popular Naţional) apropiat neo-naziştilor greci de la „Zori Aurii” întruneşte 6% în sondaje. În urmă cu doi ani, la alegerile legislative, tânărul partid cipriot avea numai 3%.
