Proiectul de lege privind traducătorii și interpreții judiciari, considerat „abuziv și discriminatoriu”

0
92

Din 15 ianuarie, Ministerul Justiţiei a propus pentru dezbatere publică un proiect de lege privind traducătorii şi interpreţii judiciari cu termen 6 februarie de depunere a eventualelor puncte de vedere, fără consultarea asociațiilor și a reprezentanților traducătorilor și fără efectuarea unor studii de impact.

Potrivit Asociației Profesionale a Interpreților și Traducătorilor (APIT), dacă este adoptat în forma actuală, proiectul riscă să pună în pericol multe activităţi şi persoane. Este vorba, la nivel național, de 37.000 de traducători și interpreți autorizați și, implicit, de cetățenii persoane fizice sau juridice care ar putea să apeleze la aceștia. În prezent, în Dolj își desfășoară activitatea aproximativ 1.000 de persoane înregistrate la Ministerul Justiției ca desfășurând activități de traducere și interpretariat.

„Îl considerăm abuziv și discriminatoriu, îngrădind drepturile esențiale ale practicanților prin limitarea posibilității dezvoltării traducătorilor și interpreților”, mai spun reprezentanții APIT – organizaţie înființată în octombrie 2013, care numără peste 350 de membri. În ultima vreme, mai multe mitinguri au avut loc în țară împotriva respectivului proiect de lege – la București, Cluj-Napoca și Sibiu.

Confuzia între traducător și interpret persistă

O profesie atât de diversificată precum cea de traducător are parte, în practică, de o paletă foarte largă de forme de exercitare. În prezent, în România există traducători autorizați de Ministerul Justiției – care sunt în general organizați ca PFA, PFI, ÎI, SRL etc. în baza Legii 178/1997 (36.884 la număr, conform evidențelor Ministerului Justiției), traducători certificați de Ministerul Culturii – unde se organizează examene de traducător pentru 25 de limbi străine și 16 specializări (una singură dintre acestea fiind științe juridice), traducători angajați pe postul de traducător, revizor, terminolog etc. (cu studii medii sau cu studii superioare, conform COR) – la notari, la avocați, la SRL-uri etc., cadre didactice din învățământul superior de specialitate care fac traduceri etc.

Deşi traducătorul şi interpretul fac două meserii diferite, singura lor apropiere fiind cunoaşterea limbilor străine sursă şi ţintă, multe persoane folosesc în mod incorect termenul de traducător pentru a desemna şi interpreţii. Această confuzie a fost propagată inclusiv prin lege, care în prezent nu face distincție între traducători și interpreți. Reprezentanții APIT atrag atenția că nici proiectul nou nu repară această eroare, „ba, mai mult, îi obligă pe cei care doresc să se autorizeze ca traducători judiciari să facă ambele meserii, deoarece examenul de admitere în profesie constă în probă scrisă și probă orală”.

Ce propune noua lege?

Legea în discuție reglementează profesia nou creată de traducător și interpret judiciar (dobândirea calității, dar și organizarea și exercitarea profesiei). „Traducătorul și interpretul judiciar (fără distincție între cele două activități!) va fi cel care prestează activități de traducere și interpretare judiciară într-o procedură sau activitate desfășurată în fața sau de către un organ din sistemul judiciar ori conex acestuia. Actualii traducători autorizați prin Legea 178/1997 ar urma să devină automat traducători judiciari, fără îndeplinirea altor formalități”, subliniază George Papadopol, președinte APIT.

Într-un punct de vedere al asociației, dat recent publicității, membrii acesteia – cea mai mare de profil din România – atrag atenția că pentru realizarea unor modificări substanțiale de formă și fond la această lege ar fi fost indicat „să fie constituit un grup de lucru în care să fie incluși și factori executanți în piață, oameni care sunt ancorați în realitățile zilnice și a căror experiență în domeniu poate fi definitorie”. De asemenea, aceștia consideră că proiectul de lege în cauză nu a fost realizat în urma unor studii de piață, a unor studii socio-economice sau a unor studii de impact, cu atât mai mult cu cât el afectează foarte multe persoane. „Din acest motiv, îl considerăm abuziv și discriminatoriu, îngrădind drepturile esențiale ale practicanților prin limitarea posibilității dezvoltării traducătorilor și interpreților”.

Traducătorii reclamă restricționarea dreptului la muncă

Principalul semnal de alarmă tras vizează interdicția de a desfășura alte activități, în fapt restricționarea dreptului la muncă. Contrar celor enunțate de inițiatori („menționăm că persoana care a dobândit calitatea de traducător și interpret judiciar nu va fi împiedicată să presteze alte servicii de traducere și interpretare decât cele cu caracter judiciar”), noua lege instituie o interdicție de desfășurare a oricărei alte activități în afară de cea de traducător judiciar. Potrivit art. 37 (6), „este interzis traducătorului şi interpretului judiciar să desfăşoare sau intermedieze alte servicii decât cele prevăzute de prezenta lege în cadrul biroului individual de traducere şi interpretare judiciară sau al societăţii profesionale de traducere şi interpretare judiciară”. Art. 51 (4): „Folosirea autorizaţiei sau/şi a ştampilei de traducător şi interpret judiciar pentru exercitarea activităţii de traducere şi interpretare, alta decât cea definită la art. 2 (n.n.: într-o procedură sau activitate desfășurată în fața sau de către un organ din sistemul judiciar ori conex acestuia), în orice altă formă decât cele prevăzute la art. 37 alin. (1) este interzisă şi se sancţionează cu excluderea din profesie a traducătorului şi interpretului judiciar”.

Nu vor mai exista decât traduceri legalizate notarial?!

În practică, ce înseamnă aceste interdicții? Explică reprezentanții APIT: «Înseamnă că traducătorul judiciar nu va mai putea lucra direct cu o parte din clienții săi actuali (persoane fizice, societăți comerciale, autorități de stat, altele decât cele din sistemul judiciar și sistemul conex acestuia). Mai exact, în înțelesul nostru, singurele părți care vor putea contracta și plăti serviciile unui traducător judiciar vor fi organele din sistemul judiciar și conex, iar acest lucru exclusiv în scopul exercitării profesiei. Pentru traducerile ordonate de instanță în cauze penale, nu avem nimic de obiectat. Dar ce facem cu restul traducerilor? Dacă noua lege este aprobată, doar avocatul sau notarul va putea să contracteze și să plătească aceste servicii pentru părțile interesate, persoane fizice sau societăți comerciale. Sau, conform unor presupuse clarificări din partea reprezentanților Ministerului Justiției, se pare că traducătorul judiciar nou creat nu va mai putea autentifica independent traducerile, fiind impusă autentificarea semnăturii sale pe toate traducerile efectuate de acesta”.

Actualmente, traducerile care se legalizează sunt plătite  de părțile interesate, care pot alege fără restricții să primească acest serviciu de la orice traducător autorizat. În viitor, acestea nu vor mai putea fi solicitate decât de profesiile conexe (notari publici, avocați, mediatori etc.). Vorbim de procuri, declarații, acte de stare civilă, testamente, acte de vânzare cumpărare. „Cu toate că Ministerul Justiției insistă asupra faptului că am înțeles greșit și că intenția proiectului nu este de a ne limita relația directă cu publicul, totuși considerăm că obligația de a legaliza toate traducerile efectuate de către traducătorul judiciar nou creat ne limitează într-un mod abuziv desfășurarea activității”, subliniază reprezentanții asociației. Cât despre actualele traduceri autorizate, cele care circulă doar cu semnătura și ștampila traducătorului autorizat, ele ar trebui să dispară pur și simplu după intrarea în vigoare a legii. Așa sunt documente care se depun la Registrul Comerțului, la ANM, la ANPC, la Serviciul de înmatriculări auto, dar și la licitații publice, la Inspectoratul General pentru Imigrări sau alte instituții care au nevoie totuși de o formă de certificare a documentelor pe care le acceptă.

Stabilirea de tarife fixe, socotită anti-concurențială

Rămânând în sfera limitărilor impuse prin proiectul de lege, se interzice traducătorului și interpretului judiciar negocierea tarifelor, iar acesta este obligat să aplice același tarif, stabilit prin ordin, pentru toate serviciile pe care le prestează. Astfel, art. 47 (2) prevede: „Tarifele pentru plata traducătorilor şi interpreţilor judiciari se stabilesc şi se indexează anual, în funcţie de indicele ratei inflaţiei, prin ordin comun al ministrului Justiţiei şi al ministrului Finanţelor Publice”. Prevederea este considerată una anti-concurențială.

Nu puțini își vor suspenda activitatea după impunerea a șase noi taxe

Traducătorii și interpreții afiliați la APIT mai atrag atenția asupra creării, prin noua lege, a unui organism mamut – Uniunea Națională a Traducătorilor și Interpreților Judiciari. Aparatul administrativ al acesteia va fi unui impresionant: consiliu, 15 camere teritoriale, președinți, vice-președinți, personal administrativ etc. „Greu de crezut că se va putea susține această nou înființată Uniune din cotizațiile celor care nu se vor suspenda după intrarea în vigoare a legii”, exclamă aceștia. De ce să se suspende?

Luate în discuție, mai întâi, sunt cele șase taxe suplimentare aduse de noua lege: taxă fixă anuală în contul Ministerului Justiției, taxă de eliberare a certificatului de înregistrare, taxă pentru înregistrarea în registru, taxă de examen pentru intrarea în profesie, taxă de examen pentru evaluarea periodică (o dată la 6 ani). La aceste taxe se adaugă costuri cu spațiul (chirii, utilități), cu personalul administrativ şi de serviciu al traducătorului, precum și impozitele aferente.

„Mai vedem în lege că, în afară de evidențele financiar-contabile cerute de lege, traducătorii vor fi obligați să țină un registru în format hârtie cu evidenția activităților prestate, să depună la Uniunea nou înființată o situație statistică lunară, să notifice Uniunii, printre altele, schimbarea adresei de e-mail (!). Dar asta doar după ce și-au schimbat forma actuală de exercitare a profesiei în birou individual sau societate profesională (lichidându-și, în același timp, firma, PFA-ul, PFI-ul sau dându-și demisia de la locul de muncă actual”, adaugă reprezentanții APIT.

Asta deoarece proiectul impune traducătorilor judiciari să își desfășoare activitatea numai sub forma de birou individual sau societate profesională, iar traducătorii autorizați în baza Legii nr. 178/1997, care, la data intrării în vigoare a noii legi, îşi exercită profesia în altă formă decât cele prevăzute, sunt obligați să-și modifice forma de exercitare a profesiei în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a legii. Traducătorii și interpreții autorizați (judiciari, conform proiectului de lege) nu vor mai putea funcționa în această calitate în cadrul societăților în care sunt angajați și unde asigură inclusiv traducerea autorizata a documentelor societății angajatoare. Situația va fi și mai dificilă pentru traducătorii angajați în cadrul firmelor de traduceri care se vor confrunta cu dificultăți în a-și mai continua activitatea.

Care este, de fapt, miza noii legi

Potrivit Asociației Profesionale a Interpreților și Traducătorilor, Ministerul Justiției avea obligația de a transpune directiva 2010/64/UE privind dreptul la interpretare și traducere în procedurile penale, cu termen în octombrie 2013. „Deci, exista o presiune pentru a scoate cât mai repede o lege. Există și alte câștiguri la minister – venituri din taxe, amenzi și cotizații, câteva posturi în plus, ceva echipamente informatice”, explică aceștia. Iar litera legii este mai mult decât concludentă:

Art. 36 – (1) „Pentru evidenţa, coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţii de traducere şi interpretare judiciară, traducătorii şi interpreţii judiciari activi plătesc în contul Ministerului Justiţiei, în condiţiile stabilite prin regulamentul de aplicare a legii, o taxă fixă, anuală. Cuantumul taxei se stabileşte prin ordin al ministrului Justiţiei”.

Art. 36 – (2) Sumele colectate potrivit alin. (1) se constituie şi se utilizează, prin derogare de la alte dispoziţii legale, la dispoziţia Ministerului Justiţiei şi se vor utiliza pentru: b) dotări cu mijloace de transport, echipament de tehnică de calcul şi programe, mobilier de birou, aparate de telecomunicaţii fixe şi mobile, birotică şi alte dotări necesare pentru desfăşurarea activităţii.

Art. 63 – (1) În vederea aplicării dispoziţiilor prezentei legi de către compartimentul de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, numărul maxim de posturi aprobat pentru Ministerul Justiţiei se va suplimenta prin hotărâre a Guvernului.

***

Ca urmare, APIT solicită „retragerea acestui proiect de lege abuziv și inițierea dialogului cu asociațiile de profil”. Contactat telefonic, ieri, președintele George Papadopol a declarat că, în ultima vreme, tot mai mulți traducători profesionişti, interpreţi şi traducători autorizaţi de Ministerul Justiţiei în baza Legii 178/1997 se alătură asociației în sprijinirea demersurilor de respingere a acestui proiect de lege. În prezent, APIT reunește peste 350 de membri. Scopul său îl reprezintă promovarea pe plan național a profesionalismului şi calităţii în traducere şi interpretariat,  protejarea și promovarea drepturilor și intereselor profesionale ale traducătorilor și interpreților din România.

De altfel, până acum câteva sute de persoane au participat la mitingurile organizate simultan în București, Cluj-Napoca și Sibiu. Deși n-au ieșit în stradă, și doljenii sunt afectați în egală măsură. Potrivit Nicoletei Truică, traducător și interpret autorizat din Craiova, în județ sunt înregistrate în prezent 1.004 persoane care desfășoară acest tip de activități.