Operaţiunea-fulger, confirmată public de Donald Trump, sâmbătă seara, într-o conferinţă de presă, organizată la Mar-a-Lago, care a dus la capturarea preşedintelui venezuelean Nicolas Maduro şi a soţiei acestuia Cilia Flores, în urma unei operaţiuni chirurgicale de extracţie, realizată de un comando militar american (forţele Delta) a durat… 30 de minute. Caputarea Ciliei Flores, numită în cercurile chaviste „prima combatantă”, este considerată de unii analişti un element cheie în gestionarea finanţelor reţelei cunoscute sub numele de „Cartelul Soarelui”. Distrugerea rutelor de trafic de droguri, interceptarea tancurilor petroliere venezuelene, presiunea navală constantă, pregătiseră terenul pentru lovitura decisivă. Potrivit secretarului de stat Marco Rubio, atacul premergător a servit drept acoperire pentru arestarea şefului de stat. Donald Trump speră ca operaţiunea sa, de la Caracas, să permită o schimbare de regim. Până atunci, Înalta Curte de Justiţie a Venezuelei a numit-o pe vicepreşedinta Delcy Rodriguez să îndeplinească prerogativele funcţiei deţinute anterior de Maduro. Nu sunt excluse însă dezvoltări, care să ducă la destabilizarea întregii regiuni, ce ar putea duce la transformarea Venezuelei în ţări precum… Haiti sau Libia. Considerată cea mai mare operaţiune militară din America Latină, cel puţin de la invazia Panama din 1989, operaţiunea de sâmbătă dimineaţa, de la Caracas, ar putea avea între consecinţe un rol major în creşterea numărului de refugiaţi, din republica Bolivariană, unii ajunşi în SUA. Intervenţia militară a Washingtonului este percepută diferit în regiune fiind salutată în Argentina, dar criticată în Mexic, Brazilia, Columbia şi Cuba. Nicolas Maduro este acuzat, aşa cum de acum se ştie de conspiraţie la comiterea de narcoterorism, conspiraţie la exportul de cocaină, deţinerea de arme şi dispozitive distructive împotriva SUA. Există însă şi părerea, exprimată de preşedintele interimar al Conferinţei de securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, conform căruia acţiunile SUA în Venezuela, fără mandat ONU, aşează într-o altă logică operaţiunea specială din Ucraina a Rusiei. Donald Trump a etalat, în conferinţa de presă de la Mar-a-Lago, stilul caracteristic -expunere media maximă-, în dorinţa de a-şi consolida reputaţia de invincibil şi cea de inhibitor a celor din jurul său. În SUA, Camera Reprezentanţilor şi Senatul ar fi trebuit să-şi dea aprobarea la operaţiunea de extragere, din inima oraşului Caracas, a preşedintelui Venezuelei şi soţiei acestuia. Cei doi lideri republicani, John Thune şi Mike Johnson au lăudat decizia lui Donald Trump fără a vorbi despre faptul că n-au fost consultaţi, Donald Trump mărturisind că „Congresul are tendinţa de a divulga informaţii”. Ceva despre care nu s-a vorbit: dacă persoane din conducerea actuală a Venezuelei sunt implicate, fie şi parţial, în cele întâmplate, s-ar putea să nu existe o schimbare de putere, ci mai degrabă corecţii în interesul unor actori externi. Potrivit preşedintelui american, într-un interviu pentru New York Post, mai mulţi cubanezi, care îl protejau pe Maduro, şi-ar fi pierdut viaţa în operaţiunea militară. Trump a mai spus că Havana era puternic dependentă de Venezuela de ani de zile. A exclus însă orice acţiune militară împotriva Havanei opinând că „Cuba va cădea singură”. Bătălia împotriva lui Maduro a fost responsabilitatea lui Marco Rubio, încă de la preluarea mandatului. Fiul unei familii cubaneze, care a fugit de regimul lui Fidel Castro, actualul secretar de stat american a uitat de pastilele amare înghiţite în negocierile private cu liderii Ucrainei. Operaţiunea de capturare şi exfiltrare a lui Nicolas Maduro a uimit lumea. A fost relatată cu o detaşare uimitoare de preşedintele american. „Am urmărit-o ca şi cum aş fi urmărit o emisiune de televiziune” adăugând că „a fost ceva… incredibil”. Încă din luna august, relata generalul Dan Caine, şeful Statului Major interarme, CIA trimisese o echipă în Venezuela pentru a urmări îndeaproape preşedintele acestei ţări (localizarea, înţelegerea traseelor, locuinţa, ş.a.m.d.). Recompensa de 50 milioane dolari pentru informaţii viabile a dus la capturarea lui Maduro, în circumstanţele de acum cunoscute.
