De Cristian Sima, plecat din ţară în septembrie 2012, nimeni nu-şi mai aminteşte. Persoană inteligentă, prea inteligentă, ceea ce nu l-a ajutat în suficientă măsură, cultă, absolvent al Facultăţii de Matematică a Universităţii din Bucureşti (1976), fost olimpic, devenit „brokerul fugar”, plecat la Reykjavik, de unde ar fi ajuns în Elveţia, ne-a lăsat ca amintire o carte de memoralistică interesantă. „Marea spovedanie a brokerului fugar” (ed. Integral, 2015). Pe cine n-a cunoscut Cristian Sima, care s-a mişcat, multă vreme, în lumea bună a Capitalei? Iată unul dintre flash-urile din cartea sa. De fapt o poveste. Toamna lui 2008. Cătălin Predoiu era ministrul lui Tăriceanu, care-l cheamă şi-l roagă să candideze. Predoiu i-ar fi spus că n-are bani. Mirat, Tăriceanu i-a răspuns: „Cum nu ai bani, păi nu ai penitenciarele?” Predoiu nu ştia că se fac bani din penitenciare. Tăriceanu îl trimite la Scutaru, care îi finanţează campania contra celebrului „mafiot” PSD-ist, Ghiveciu. Scutaru era însă zgârcit, iar Predoiu nu avea carismă nici pentru scara blocului, darăminte pentru campania de la Buzău. Să le vorbeşti ălora din Pleşcoi despre MCV era sinucidere curată. Ghiveciu dădea pături la toţi ţăranii. Disperat, Predoiu se duce la Scutaru şi spune că pesedistul dă pături. Scutaru îi spune că aşa se câştigă alegerile, şi trebuia să aibă bani de campanie. Predoiu, actualul ministru al Justiţiei, nu dă nimic şi pierde alegerile cu brio. Nu le-ar fi câştigat nici dacă dădea carpete cu „Răpirea din Serai”. După alegeri, Predoiu îl trădează pe Tăriceanu şi trece de partea lui Băsescu, ordin de la superiorii din serviciu, sau oportunist. Cert e că Băsescu l-a manipulat uşor. Se ridica în picioare când vorbea cu fostul preşedinte la telefon. Evident l-a trădat pe Băsescu, atunci când vântul nu mai sufla în pupa marinarului. Să nu uităm: Cătălin Predoiu s-a dus la Ponta, în aprilie 2012, ca să-l lase ministru la Justiţie, şi l-a rugat şi pe Băsescu ca să intervină pentru el, care n-a făcut-o. Ponta era de acord cu Predoiu la Justiţie, dar ghinion, s-a opus Crin Antonescu. Morala: toţi sunt prieteni cu toţi, totul e transpartinic, şi nu sunt interesaţi decât de putere şi afaceri. Nu au ideologii, nu au idealuri, au doar interese, mai mari sau mai mici. În dorinţa de a intra în istorie, ca autor al Codurilor, visându-se micul Napoleon al justiţiei române, Predoiu a negociat Codurile cu Hrebe, cum a-ţi fi vrut si iasă?