A plouat, cum nu s-a mai întâmplat în tot cursul anului, pe toată întinderea Doljului, într-un moment în care deficitul de umiditate al solului devenise înspăimântător. A fost un an calic în precipitaţii, ca şi cel precedent prin părţile locului, cu consecinţele cunoscute. Culturile agricole de toamnă (porumb, floarea-soarelui) au fost compromise pe suprafeţe covârşitoare. Debitul râurilor interioare, dar şi al Dunării a fost mult afectat. După o îndelungată aşteptare, în sfârşit, deşi tardiv, a plouat, şi încă plouă, mărunt şi des. Staţiile pluviometrice, din teritoriu, au măsurat cantităţi mari de precipitaţii, în medie între 40 l/mp şi 50 l/mp. Se apreciază că această ploaie benefică va permite executarea unor lucrări agricole de toamnă, între care însămânţarea grâului, rapiţei, orzului, şi va contribui la o redresare a deficitului de umiditate.
