Orice discuţie despre performanţa didactică a liceelor şi colegiilor naţionale craiovene, dar şi din teritoriul Doljului, menţionează invariabil emblematicele unităţi de învăţământ preuniversitar: „Fraţii Buzeşti”, „Carol I”, „Elena Cuza”. Ordinea enumerării conjuncturale, schimbătoare de la an la an, având mai puţină relevanţă. Lângă acestea s-au poziţionat avantajos, în anii din urmă, Colegiul Naţional Militar „Tudor Vladimirescu”, cu profilul său distinct şi Colegiul Naţional „Ştefan Velovan”. Criteriile avute în vedere, pe care se reazemă inalterabila lor reputaţie, se bazează pe o serie de indicatori specifici (Evaluarea Naţională, BAC) dar şi rezultatele de la Olimpiadele naţionale şi internaţionale şi nu numai. Poziţionarea într-un „top 5” a Colegiului Naţional „Ştefan Velovan”, Colegiul Pedagogic de odinioară sau Şcoala normală de învăţători, a cărei vechime datează din 7 martie 1870, potrivit datelor de arhivă, nu este întâmplătoare. Fondatorul acesteia din urmă, unul din oamenii luminaţi ai Cetăţii, Gheorghe Chiţu, spunea la vremea respectivă: „Ne trebuie învăţători, altfel toate cheltuielile noastre cu şcoalele rurale sunt zadarnice”. Accederea Colegiului Naţional „Ştefan Velovan”, lângă emblematicile colegii naţionale craiovene, e de-a dreptul ispititoare. Fără vorbe de prisos este rodul unui efort susţinut, bine gestionat, de nişte dascăli de bună credinţă, cu vocaţie autentică. O precizare: un liceu bun, cum am mai spus, nu e o pepinieră de genii, care garantează doar strălucirea unor vârfuri, ci produce o medie cultivată, asigură o educaţie corectă, consecinţa unei bune instruiri. Cu alte cuvinte „a învăţa” constituie temelia lui „a educa”, niciodată invers. Instruirea liceală asigură majoritatea cunoştinţelor. Când produci însă învăţători şi educatori, şi nu doar, care fac treaba cea mai grea, în primul ciclu şcolar, fiindcă lucrează pe un material uman în plin proces de formare şi orice greşală se plăteşte scump, responsabilitaeta socială este imensă. Învăţătorul este cel care are posibilitatea de a corecta insuficienţa cronică a educaţiei primită în familie. Se vorbea până nu demult de cei 7 ani de acasă. În prezent mai sunt 6 sau chiar mai puţini. Calitatea învăţământului, la clasele primare depinde, aşadar, de producţia de cadre didactice a Colegiului Naţional „Ştefan Velovan”. Şi asta se resimte.
Şcoala Normală din Craiova
Organizarea şcolii normale din Craiova (durată, planuri de învăţământ, programă şcolară, orar) a fost după modelul şcolii similare din Bucureşti. Pentru deschiderea primului an şcolar (1870-1871) Comitetul Permanent Judeţean Dolj –se spune într-o monigrafie a Liceului Pedagogic Craiova (autor Buşe Liubovia, Popa Ion, Elena Murăreţu)- a hotărât, în şedinţa sa din 18 februarie 1870, stabilirea preţului de închiriere a unui imobil, oricum impropriu, şi o schemă de încadrare care cuprindea: un director, un profesor de gramatică şi pedagogie, un profesor de matematică, un profesor de ştiinţele fizico-naturale, agricultură, contabilitate, un medic profesor de igienă, un profesor de religie, un profesor de muzică vocală, un profesor de gimnastică, un guvernar (pedagog) şi personalul auxiliar (intendent, bucătar, spălătoreasă). În 1873, Comitetul Permanent Judeţean încercând să rezolve întrucât problema localului de şcoală a cumpărat, din fonduri publice, de la Dumitrie Geanoglu, pentru 38.000 lei imobilul acestuia. Şcoala va avea de la această dată propriul său local, fără a corespunde, nici măcar parţial, cerinţelor. Se vor aproba ulterior toate modificările şi adăugirile necesare, ca urmare a unui proiect întocmit şi însoţit de memoriu justificativ. Personalul didactic îl va asimila din 1896 pe distinsul profesor de pedagogie Ştefan Velovan, cel care a pus bazele aplicative ale procesului de învăţământ. Ca bursier al fundaţiei Godju, Ştefan Velovan (1852-1932) cu studii gimnaziale şi liceale la liceul din Timişoara, continuate la Viena (specializare matematică şi fizică) şi Gotha, cu o specializare în ştiinţele pedagogice, rămâne memorabil. La seminarul de la Gotha a fost câtva timp şi profesor de aplicaţie pedagogică. Ei bine, timp de 16 ani, de la 1877 la 1893, a fost profesor de pedagogie la Preparandia din Caransebeş. Pentru perfecţionarea învăţătorilor organiza conferinţe, în domeniu, iar ca preşedinte al „Asociaţiei învăţătorilor” a avut o vie activitatea metodologică şi publicistică. Pentru meritele sale, după pensionare, în decembrie 1926, Şcoala Normală din Craiova va adăuga pe frontispiciul său numele „Ştefan Velovan”. În mai 1938 a avut loc dezvelirea bustului său. Anii au trecut, cum au trecut şi începând cu 1966 denumirea liceului pedagogic o va înlocui pe cea anterioară, din raţiuni eminamente politice.
Slujitori de ispravă
Indiferent de sistemul politic, în care şi-au desfăşurat activitatea didactică, slujitorii actualului Colegiu Naţional „Ştefan Velovan” şi-au înţeles pe deplin menirea. Corpul profesoral s-a străduit mereu şi mereu, în pofida vicisitudinilor, să ducă mai departe, cu cinste, făclia înaintaţilor. În cadrul cercurilor pedagogice s-a căutat cu obstinaţie o perfecţionare continuă a cadrelor didactice tinere. Baza materială s-a îmbunătăţit de la o etapă la alta, totul circumscriindu-se unei certitudini: şcoala cu toate ale ei dă unitatea de măsură a civilizaţiei noastre. Aşa numita şcoală a vieţii constă în acumularea de experienţă personală, nu în acumularea de cunoştinţe, şi nu e aşadar o învăţătură de minte (în sensul nobil al expresiei) chiar dacă reglează comportamentul social, ne face mai înţelepţi, dar nu mai inteligenţi, ne maturizează, permiţându-ne să ne descurcăm mai bine în viaţă, dar atât.
O inspirată echipă managerială
Nu ne-am născut ieri. Aşa că defectele noastre au tradiţie. Proverbul „omul sfiinţeşte locul”, pe care l-am tot lustruit, până n-a mai rămas mare lucru din el, îşi găseşte totuşi –accidental- confirmarea deplină la Colegiul Naţional „Ştefan Velovan”, unde echipa managerială compusă din profesorii Adrian Stroe – director, Carmen Călugăru şi Petre Irina, directori adjuncţi, a reuşit să facă exact ce trebuia: să confirme vocaţie managerială. Nicio probă, la întortocheatele şi confuzele concursuri, pentru ocuparea acestor posturi, nu are cum identifica asemenea calităţi. Mai ales că nu contează o activitate concretă, măsurabilă, anterioară, de la care se revendică, de regulă, cei care candidează. Cultivăm teoria „omul potrivit la locul potrivit”, dar practic aşezăm la locul potrivit, omul care ne trebuie. Oricum, „vocaţia”, activitatea anterioară din care a fost extras cel ales, sunt ultimele criterii. Cu alte cuvinte, vrem performanţă şcolară, dar totul se dizolvă de obicei într-o puzderie de aranjamente private. Adrian Stroe directorul Colegiului Naţional „Ştefan Velovan” vorbeşte îngrijit, zâmbeşte rar, stăpâneşte deplin starea de lucruri, adică îşi face bine datoria, încercând atât cât îi stă în putere să cultive armonia, spiritul de echipă, într-o cancelarie cu peste 100 de profesori, „niciunul împotriva sa”. Degajă o competenţă cărturărească. Are ceva experienţă. A deţinut anterior (2013-2016) funcţia de director adjunct, a mai fost director plin (2016-2017) apoi iar adjunct şi din 2020… ceea ce este. Ştie tot ce mişcă, în tot perimetrul acestei citadele de învăţământ preuniversitar. Ascultându-l, transmite admiraţie, curiozitate, perplexitate, simpatie. Localul şcolii străluceşte de curăţenie. Arată îngrijit, aerisit cu clase igienizate, pe ai cărei pereţi e o plăcere să-ţi arunci privirea, atrasă de creaţiile elevilor. Colegiul „Ştefan Velovan” a câştigat un proiect în valoare de 830.000 euro care a permis o dotare, cum se spune de ultimă oră, cu tot ce este necesar în desfăşurarea unui proces educaţional de calitate. Profesorul Adrian Stroe, fără să mărturisească, rămâne satisfăcut de calitatea corpului didactic, în rândul căruia se regăsesc foşti inspectori şcolari, precum Monalisa Gălăteanu, Lavinia Craioveanu, Janina Vaşcu, Monica Sună, dar şi alţi dascăli cu experienţă transmisibilă. Ei sunt cei care iradiază optimism, deplină încredere, seriozitate şi… competenţă, ca virtuţi complementare. Imperativul rigorii şi întregul efort didactic este subsumat unui proces educaţional racordat standardelor europene.
Baza materială a unităţii şcolare
Colegiul dispune de o bază materială adecvată profilului său vocaţional, dar răspunde şi exigenţelor pregătirii la nivel competitiv pe linia culturii generale. Şi iată în linii mari din ce este compusă: o bibliotecă cu 26.047 volume, un muzeu, cabinet medicină generală, cabinet stomatologic, cantină cu 150 de locuri, internat cu spaţiu de cazare de 150 de locuri, sală de sport, sală fitness, 2 terenuri de sport, 46 săli de clasă, 3 laboratoare de informatică, câte un laborator de geografie, biologie, fizică şi chimie.
Peste 1.900 de elevi în anul şcolar 2022-2023
Numărul de elevi care urmează cursurile la Colegiul Naţional Pedagogic „Ştefan Velovan” se regăseşte în jurul cifrei de 1.900 de elevi, cuprinşi în anul şcolar 2022-2023 după cum urmează: învăţământul preşcolar – 3 grupe cu 55 copii; învăţământul primar – 22 clase cu 566 elevi; învăţământul gimnazial – 16 clase cu 422 elevi; învăţământul liceal – 29 clase cu 820 elevi. Mediile de admitere pentru anul şcolar în curs au fost următoarele: filiera teoretică –profil real- specializarea matematică-informatică – 9,06; specializarea ştiinţe ale naturii – 9,02; filiera teoretică –profil umanist- specializarea filologie – 9; filiera vocaţională -profil pedagogic- educatoare 9,06; specializarea educator-puericultor – 8,69.
Numărul de locuri pentru anul şcolar 2023-2024 este: specializarea matematică-informatică: 2 clase – 52 locuri; specializarea ştiinţe ale naturii: 1 clasă – 26 locuri; filiera teoretică profil umanist – specializarea filologie: o clasă – 26 locuri; filiera vocaţională -profil pedagogic- specializarea învăţător, educatoare: 2 clase – 848 locuri; specializarea educator-puericultor: o clasă – 24 locuri.
Starurile anului şcolar precedent
Profesoara Tania Ţăndăreanu, ea însăşi absolventă a Colegiului Naţional „Ştefan Velovan”, ne-a ajutat să amintim numele celor aureolaţi de performanţe şcolare în anul precedent: Bîzdoacă Iulia Gabriela (premiul I la Olimpiada naţională de pedagogie) urmată de Andra Bărăitaru şi Ana Mureşan, ambele cu Menţiuni şi Maria pasturea premiu special. Ele au fost starurile anului şcolar încheiat.
