Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj aduce şi în 2015 în capitala Olteniei câteva din obiceiurile dedicate de străbuni unor secvenţe ale verii, precum Sânzienele sau Drăgaica, Sânpetru de vară, Paparudele, Caloianul, Săptămâna lui Sântilie. Face aceasta împreună cu ansambluri folclorice din judeţul Dolj, dar şi din alte zone etnofolclorice din România – vineri, 24 iulie, începând cu ora 18.00, în centrul Craiovei.
Publicul craiovean va redescoperi în Piața „Mihai Viteazul” frumusețea obiceiurilor aduse de un ansamblu doljean – „Alunelul”, din Pielești, coordonat de directorul Căminului Cultural din localitate, Marinela Paciurea. Invitați sunt și artiștii Ansamblului Folcloric „Roua” din Cloșani-Padeș (Gorj) și ai Ansamblului „Liliacul” din Baia de Aramă (Mehedinți). Și „Hora” – unul dintre ansamblurile folclorice remarcabile din județul Teleorman – se va dovedi un adevărat mesager al folclorului românesc, al datinilor și obiceiurilor străvechi și al dansului popular tradițional, membrii săi făcându-se remarcați prin purtarea costumelor autentice, cu o vechime considerabilă. Pe scena festivalului de la Craiova vor mai urca Ansamblul „Cununa” din Agnita (Sibiu) și formația de muzică veche românească „Trei Parale” din București.
«Piaţa „Mihai Viteazu” va deveni, astfel, scena înnobilată de cununi de sânziene, ce odată se aruncau pe acoperişurile caselor spre aflarea ursitei, pomenind totodată cea mai lungă zi din an, 24 iunie, când amuţeşte cucul şi „se face erete”, iar dacă pofteşte a mai cânta după această zi vor fi nenorociri, zi în care înfloreşte feriga („iarba fiarelor”) şi se fac farmece de dragoste», spune prof. Nicolae Dumitru, referent în cadrul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj. Iunie este şi luna Sfinţilor Petru şi Pavel (Sânpetru de vară), a „Paparudelor” care dezleagă ploile ori de câte ori este secetă prelungită ori a Caloianului la care se apelează „ca să mai stea ploaia”.
«Povestea continuă în iulie cu „săptămâna secerişului”, „cea a Panteliilor (surorile Sfântului Ilie)”, „săptămâna lui Sântilie”, care îl are în centru, la 20 iulie, pe Sf. Ilie, numit „Căruţaşul Raiului”, care leagă şi dezleagă ploile, tună, fulgeră, trăsneşte, căruia îi sunt dedicate vestitele petreceri pastorale „Nedeia de la Novaci” sau „Târgul de fete pe muntele Găina”. E ziua când se împarte şi se mănâncă porumb fiert. În cea de pe urmă săptămână a lui Cuptor muşeţelul, menta, pelinul capătă puteri magice, vindecătoare. Se frământă primul colac şi prima pâine într-un ritual aparte», adaugă prof. Nicolae Dumitru. Luna viitoare aduce Postul lui Gustar până în ziua cunoscută ca Sfânta Marie Mare, 15 august, ziua ofrandelor pentru morţi şi pentru vii.
