Premierul grec Alexis Tsipras a lansat ieri un apel la “unitate naţională” pentru a se “depăşi dificultatea temporară” prin care trece ţara şi a cerut să se respecte “procesul democratic”. “A doua zi (după referendum) vom fi cu toţii uniţi în efortul de a scoate ţara din criză. Şi fără nicio îndoială (ţara) va depăşi acest moment păstrându-şi demnitatea şi suveranitatea”, a spus Tsipras într-o intervenţie în faţa comandanţilor forţelor armate după ce s-a întâlnit cu ministrul apărării, Panos Kamenos, liderul partidului Grecilor Independenţi, partener minoritar în guvernul condus de stânga radicală Syriza. În aceeaşi zi, 3 dintre cei 13 deputaţi ai formaţiunii Grecilor Independenţi s-au delimitat de poziţia partidului lor şi au cerut anularea referendumului. După ce negocierile cu creditorii internaţionali au fost suspendate, Grecia se concentrează acum pe pregătirea referendumului de duminică, la care populaţia va decide dacă acceptă sau nu ultimele propuneri ale creditorilor internaţionali. Dar campania electorală aflată în desfăşurarea a împărţit Grecia în două tabere. De o parte se află partidul Syriza, care îndeamnă electoratul să voteze “Nu”, adică să respingă acordul, invocând faptul că acesta implică noi măsuri de austeritate, iar de cealaltă parte conservatorii din Noua Democraţie, care cer să se voteze “Da”, apreciind că în caz contrar ar fi în joc rămânerea Greciei în zona euro. În opinia fostului prim-ministru conservator Konstantinos Karamalis, un “Nu” la referendum ar fi interpretat de toată lumea drept “primul pas către ieşirea” din UE. În schimb, Alexis Tsipras crede că victoria opţiunii pentru “Nu” va permite executivului său să obţină un acord cu condiţii mai bune. La rândul său, ministrul de finanţe Yanis Varufakis a declarat că dacă cetăţenii vor vota “Da”, atunci el va demisiona şi nu va semna ceea ce el consideră a fi un “acord ipocrit”, care nu abordează probleme cheie, precum sustenabilitatea datoriei. În ultimele sale “propuneri alternative” trimise creditorilor internaţionali (UE şi FMI), Tsipras a cerut un nou împrumut de 30 de miliarde de euro pe doi ani, în cadrul Mecanismului European de Stabilitate (ESM), şi o nouă restructurare a datoriei externe a Greciei. Grecia a beneficiat în anul 2012 de o reducere cu 107 de miliarde de euro a datoriei externe şi a primit în ultimii patru ani împrumuturi în valoare de 220 de miliarde de euro în cadrul a două programe de asistenţă financiară. Al doilea program a expirat marţi, când Grecia a intrat practic în incapacitate de plată, neachitând Fondului Monetar Internaţional o tranşă în valoare de 1,6 miliarde de euro. Guvernul de la Atena trebuie să ramburseze şi Băncii Centrale Europene, pe 20 iulie, o altă tranşă de împrumut de 3,5 miliarde de euro.
