După o zi de plasament sub supraveghere, la sediul Poliției Judiciare din Nanterre, Nicolas Sarkozy a dobândit calitatea de învinuit pentru corupție activă, trafic de influență și violarea secretului profesional în noaptea de marți spre miercuri, în cadrul unei anchete privind un trafic de influență prezumată. Aceeași calitate de învinuiți o au și avocatul său Thierry Herzog, și magistratul Gilbert Azibert de la Curtea de Casație. Pus sub supraveghere, în dimineața zilei de marți, Nicolas Sarkozy a părăsit sediul Poliției Judiciare din Nanterre, în jurul orei 23.30 (ora locală) pentru a fi prezentat judecătorilor care l-au audiat timp de două ore. Delictul de corupție activă este foarte grav și este considerat „un stadiu superior al traficului de influență”, fiind sancționat, potrivit Codului Penal francez, cu pedeapsă privativă de libertate de până la 10 ani. Dacă va fi condamnat, Nicolas Sarkozy poate primi, ca pedeapsă complementară, interdicția exercitării unei funcții publice sau a profesiei de avocat, dar și excluderea de pe orice listă electorală pe o durată determinată. Un alt protagonist, Patrick Sassoust, avocat general la Curtea de Casație, a fost prezentat judecătorilor de instrucție, Patricia Simon și Claire Thepaut, în vederea audierii în calitatea de inculpați. Fostul președinte al Franței, care ar urma să se decidă până în toamnă în privința revenirii în politică, se află acum în centrul unei anchete judiciare, deschisă la 26 februarie a.c., pentru trafic de influență și violarea secretului profesional, pe baza ascultărilor telefonice, care au vizat deopotrivă și anturajul său. Din luna aprilie 2013, doi magistrați parizieni, Serge Tournaire și Rene Grouman, investigau eventuala susținere financiară a lui Nicolas Sarkozy în victorioasa sa campanie electorală din 2007, de regimul defunctului libian Gaddafi. În acest context, ei au dispus ascultarea telefoanelor, vizându-i pe fostul șef de stat și avocatul acestuia. La 28 ianuarie a.c., cei doi judecători au fost surprinși de o conversație „interesantă”: Nicolas Sarkozy îi solicita lui Thierry Herzog, „prietenul nostru”, aluzie la înaltul magistrat al Curții de Casație, Gilbert Azibert, să livreze o informație legată de un alt dosar fierbinte, „afacerea Bettencourt”. Dorea să afle dacă Gilbert Azibert confirmă că rechizitoriul Parchetului General este favorabil restituirii agendei sale personale, ridicată în cursul anchetei, pentru abuz de încredere, a cărei victimă era miliardarul Liliane Bettencourt. Un detaliu suplimentar a atras atenția judecătorilor. Cele două telefoane mobile, utilizate de Nicolas Sarkozy și Thierry Herzog, erau înregistrate sub un nume fals, cel de Paul Bismuth. Mai târziu, ancheta va dezvălui că era vorba de patronimul unui camarad de liceu al avocatului fără vreo legătură cu afacerea. În aceeași perioadă, apare în conversația dintre Thierry Herzog și Gilbert Azibert ipoteza unei contrapartide, care friza traficul de influență. Mai exact, înaltul magistrat dorea să obțină un post în Principatul Monaco, pentru adjudecarea căruia avea susținerea fostului președinte. Numită recent în fruntea Parchetului Național Financiar, Eliane Houlette a dispus deschiderea unei anchete judiciare pentru „trafic de influență și violarea secretului profesional”. La 4 martie a.c., judecătorii Simon și Thepaut au dispus percheziții la Paris și Bordeaux, vizate fiind adresele și domiciliile personale ale lui Thierry Herzog și Gilbert Azibert. Există o întreagă polemică pe marginea evenimentului și tenorii Baroului parizian își susțin confratele Thierry Herzog, solicitând, printr-o petiție, o întâlnire cu președintele Republicii, Francois Hollande, cu referire la secretul profesional care protejează conversația între un avocat și clientul său. În tot acest timp, presa străină dedică spații generoase evenimentului. Abordările sunt dintre cele mai diferite, nu lipsesc comparațiile cu Silvio Berlusconi și trimiterile la complotul „robelor roșii”, cum subliniază malițios cotidianul italian „Corriere della Sera”. „Wall Street Journal” reamintește însă că Nicolas Sarkozy nu este primul președinte francez care face obiectul unei anchete și un tribunal l-a condamnat, în 2011, pe predecesorul său, Jacques Chirac, la doi ani cu suspendare pentru deturnare de fonduri și abuz de încredere. Ieri, președintele francez, Francois Hollande, a declarat că predecesorul său, Nicolas Sarkozy, trebuie să beneficieze ca toată lumea de „prezumția de nevinovăție”, după ce a fost acuzat de corupție și trafic de influență. Purtătorul de cuvânt al guvernului, Stephane Le Foll, după ședința cabinetului francez, a mai evocat o afirmație a președintelui francez vizând „principiul independenței Justiției”.
