O „primăvară turcă” este pe cale a se naşte? Taksim este o „piaţă Tahrir” din Istanbul, cum încercau manifestanţii să clameze? Mobilizarea din ultimele zile, prin intermediul reţelelor de socializare, în marea piaţă centrală din Istanbul, s-ar putea să marcheze o turnură politică în Turcia. Declanşată de un grup de manifestanţi „marginali”, cum i-a calificat premierul Recep Tayyip Erdogan, pentru a salva o porţiune de grădină publică, acţiunea de protest s-a transformat într-o mişcare de uniune contra politicii şefului guvernului, care a dispus violente represalii ale poliţiei şi uzitarea excesivă a forţei. De la extrema stângă la extrema dreaptă a eşichierului politic, mişcarea cristalizată exprimă toate nemulţumirile acumulate contra monopolizării puterii în ultimii zece ani. Laicii se arată nemulţumiţi de escaladarea religiei în spaţiul public, prin aportul lui Erdogan pentru a guverna. Astfel, în ultimele zile a fost votată o lege pentru limitarea consumului de alcool. Sevan Nisanyan, un intelectual armean din Turcia, a fost condamnat pentru „blasfemie” la 13 luni de închisoare, după ce l-a criticat pe profetul Mohamed. Şi primarul Ankarei a cerut cetăţenilor „adoptarea unui comportament conform valorilor morale”. Represiunea şi arestările în masă, în numele luptei contra terorismului, discriminarea promovată de partidul guvernamental (AKP) au amplificat nemulţumirile. Evenimentele din Turcia au loc într-un moment în care procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană era pe cale să înceapă. Se reaminteşte că partidul Justiţie şi Dezvoltare a câştigat ultimele două rânduri de alegeri, în 2007 şi 2011, cu 47% şi respectiv 50% din voturi, ceea ce a permis o acumulare a puterii, dar şi o creştere a venitului pe cap de locuitor. În timpul desfăşurării evenimentelor din Piaţa Taksim, canalul de televiziune publică îl prezenta pe premierul Erdogan într-o conferinţă dedicată luptei contra tutunului. El este acuzat de excese autoritare şi de „islamizarea” societăţii turce. Preşedintele turc, Abdullah Gul, a lansat un apel la calm, având în vedere „nivelul de îngrijorare”. Aliaţii occidentali, SUA şi Marea Britanie, au cerut guvernului de la Ankara să dea dovadă de reţinere, după ce mai multe organizaţii pentru drepturile omului au denunţat violenţa poliţiei, iar Amnesty International a menţionat 2 morţi şi peste 1.000 de răniţi, cifre care nu au fost confirmate de date oficiale. Opoziţia politică a preluat mesajele protestatarilor – „Noi vrem libertate şi democraţie în ţara noastră” – prin vocea preşedintelui Partidului Republican al Poporului (CHP), Kemal Kilicdaroglu. După ce vicepremierul Bulent Arinc a prezentat scuzele sale pentru evenimentele din Istanbul, însuşi premierul a recunoscut că poliţia a acţionat disproporţionat. „Este adevărat că au existat greşeli şi acţiuni extreme în replica poliţiei”, a spus Erdogan, adăugând că o anchetă a fost ordonată de ministrul de Interne, Muammer Guler. Acesta a declarat, sâmbătă seara, la televiziunea publică, că au fost arestate 939 de persoane, în cursul celor 90 de manifestaţii din întreaga ţară, dar majoritatea au fost deja eliberate. Manifestarea de la Istanbul reprezintă unul dintre cele mai mari proteste de la venirea partidului premierului Erdogan la putere. Vineri, un tribunal administrativ din Istanbul a suspendat o parte a unui proiect imobiliar controversat, ce implica tăierea a circa 600 de copaci din Parcul Gezi, ceea ce a constituit punctul de plecare a manifestanţilor. Chiar dacă nu au încetat, în cursul zilei de ieri manifestaţiile şi-au diminuat anvergura.
