Uniunea Europeană şi Rusia, prin reprezentanţii lor, „de vârf” încep astăzi, 3 iunie a.c. un summit, care va fi umbrit de ridicarea embargoului european asupra livrării armelor rebelilor sirieni şi încercările Bruxelles-ului de a reduce influenţa Moscovei, datorată livrărilor de gaze. Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, îi va primi pe preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, la Ekaterinburgh, un oraş industrial din Urali, situat la 1500 de km, est, de Moscova.
Cu toate acestea, puţine progrese sunt aşteptate anunţatele discuţii. Analiştii politici opinează că, actualmente, relaţiile Moscovei cu Bruxelles-ul sunt dintre cele mai proaste cu putinţă, din perioada post-sovietică. Acest lucru se va vedea în cursul summitului şi este greu de anticipat dacă vor fi progrese pe temele aflate pe ordinea de zi. Relaţiile Moscovei cu Bruxelles-ul nu au fost întotdeauna foare călduroase, după venirea la putere în 2002, a lui Valdimir Putin, decis să sporească influenţa Rusiei şi să ignore criticile occidentalilor la adresa sa.
Dar cu conflictul sirian raporturile s-au deteriorat ca niciodată, UE susţinând opoziţia, iar Moscova regimului Bachar Al-Assad. „Siria va fi unul dintre subiectele prioritare în timpul negocierilor”, a declarat ambasadorul rus la UE, Vladimir Tcikov. El estimează că decizia UE de ridicare a embargoului asupra armelor destinate opozanţilor sirieni înseamnă o înţelegere cu sirieni, care trebuie să aştepte un pic şi … armele să curgă. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a mers mai departe sugerând că această iniţiativă dezleagă mâinile Moscovei pentru propriile livrări de arme către regimul de la Damasc. „Orice decizie are două tăiuşuri. Dacă o parte ridică restricţiile, atunci cealaltă parte poate condidera ca nu mai este necesară îndeplinirea obligaţiilor asumate anterior”, a spus el. Potrivit analiştilor, Moscova şi Bruxelles-ul ar putea da un comunicat de susţinere a conferinţei de pace „Geneva II”, la iniţiativa S.U.A. şi Rusiei, în încercarea găsirii unei soluţii politice la conflict. O altă problemă este legată de atitudinea ofensivă a imperiului rus Gazprom pe piaţa europeană de gaze, mai ales de dominaţia acestuia şi de dictarea preţurilor. În septembrie, anul trecut, Comisia Europeană a deschis o anchetă contra Gazprom, suspectând acest mare furnizor de obstrucţionarea concurenţei şi manipularea preţurilor în mai multe ţări membre UE. Anunţul, care a fost precedat de o decizie a UE de a împiedica Gazprom să deţină conducte şi instalaţii de distribuţie în Europa, l-a înfuriat pe Putin. Acest diferendum ar avea soluţii de stingere deşi, dacă noile reguli nu vor fi reciproc împărtăşite, nu va fi un nou acord Rusia – UE, estimează Olga Potemkina, de la Institutul European al Academiei de Ştiinţe, de la Moscova.
