Cu BOR la „comasarea terenurilor” şi apoi… Aleluia

N-am prea înţeles, dincolo de umorul involuntar de situaţie, rostul real al protocolului de colaborare între Patriarhia Română şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru… promovarea satului românesc, semnat la 13 mai a.c., între Preafericitul Părinte Patriarh Daniel şi ministrul de resort, Daniel Constantin, şi, mai ales, subînţelesul pervers al unuia dintre obiectivele vizate: „conştientizarea importanţei asocierii şi comasării terenurilor”. Într-o interpretare cât de cât logică, aportul preoţilor în ceea ce urmează să propovăduiască, între altele, se reduce la „conştientizarea”… inconştienţilor deţinători de terenuri agricole, mai ales că protocolul menţionat, încheiat doar pe un an, prevede şi posibilitatea prelungirii prin act adiţional. Pentru cei interesaţi, el se găseşte postat pe site-ul Patriarhiei Române. Înţelept ministru al Agriculturii are România. Chiar fără egal. Şi iată ce titlu incitant găsim în „Le Figaro” din 28 aprilie a.c.: „La Roumanie: nouvel eldorado pour l’achat de terres agricoles”. Traducerea nu este, bănuim, necesară. Atenţia asupra articolului ne-a fost atrasă de ziaristul Costi Rogozanu pe site-ul VoxPublica. Cotidianul francez menţionează că mari companii europene şi nu numai, se dovedesc de mai multă vreme seduse de „noul aur”. „Malgre la loi qui interdit aux investisseurs etrangers d’acquerir des terres agricoles roumaines, 6% des surfaces arables du pays, soit un peu moins d’un million d’hectares, sont exploitees par des multinationales comme Rabobank, Generali ou ASI Europe Gmbh” („În ciuda legii care interzice investitorilor străini să cumpere terenuri agricole în România, 6% din suprafeţele arabile ale ţării sunt exploatate de multinaţionale precum Rabobank, Generali şi ASI Europe Gmbh”). Aceste terenuri agricole aduc deţinătorilor şi 130 de euro/hectar ajutoare directe europene. De fapt, plăţile PAC au contribuit la expansiunea marilor proprietăţi, marginalizând micile ferme şi blocând dezvoltarea acestora. Actualmente, preţul de cumpărare al terenurilor agricole în România oscilează între 2.000 şi 4.000 euro/ha şi este de zece ori mai mic decât în Danemarca sau Olanda. „Jumătate din subvenţiile PAC destinate României merg la 1% din agricultorii ţării, care dispun de mari exploataţii, de 500 hectare”, denunţă un co-preşedinte al Ecoruralis România, Dan Cismaş. Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, intenţiona să plafoneze progresiv ajutoarele prin noua Politică Agricolă Comună (PAC) 2014-2020, conchide „Le Figaro”. Din 2014, subvenţiile încasate de o fermă ar putea fi plafonate la 300.000 de euro, indiferent de suprafaţa acestora. România a cerut ca plafonul maxim să se dubleze, la 600.000 de euro, a declarat Daniel Constantin pe 23 aprilie 2013, în cadrul conferinţei „Mediafax Talks About Agriculture”. Cum Dacian Cioloş este revendicat şi de francezi, ca fiind „comisarul lor” european, greu de înţeles „jocurile” acestuia. Fiindcă şi francezii, când e vorba de agricultură, nu admit în ruptul capului modificarea PAC. Anul viitor expiră termenul de 7 ani de la aderarea la UE, interval în care terenurile agricole au fost protejate de vânzarea la liber către cetăţenii şi firmele străine. Semne vizibile de demersuri, din partea Guvernului, pentru prelungirea termenului nu se întrevăd şi bănuiala că sunt favorizate „pe şest” marile companii, pentru preluarea facilă a terenurilor agricole, este întemeiată. De altfel, pământul a mai rămas de vânzare. Acum înţelegem poate mai bine de ce sunt chemaţi preoţii în ajutor la comasarea terenurilor: pentru a rosti Aleluia.