Bolile cardiovasculare reprezintă încă principala cauză de morbiditate şi mortalitate din România. La nivel european, România se află pe locul 4 după Rusia, Ucraina, Moldova, la egalitate cu Bulgaria. În Dolj numărul celor care suferă de boli ale inimii depăşeste 100.000 de persoane. În ultimul an, s-au înregistat peste 800 de decese cauzate de boli hipertensive şi peste 1.600 cauzate de cardiopatie ischemică.
Dincolo de faptul că reprezintă o cauză majoră de handicap şi afecţiuni cronice, bolile cardiovasculare sunt şi o povară considerabilă pentru sistemele medicale şi pentru economie, estimându-se la nivel de Uniune Europeană un cost mediu anual total pe cap de locuitor de 370 euro, cu diferenţe de la 50 euro în Malta la peste 600 euro în Germania şi Marea Britanie.
Afecţiunile cardiovasculare determină aproximativ o treime din invaliditatea permanentă reprezentând 30% din totalul consultaţiilor acordate de medicul de familie. Unul din patru adulţi are o formă de boală cardiovasculară, dintre care cele mai dese sunt hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică şi ateroscleroza. Totodată, mai mult de jumătate din numărul infarcte şi 75% din accidentele vasculare cerebrale au la bază hipertensiunea arterială.
Bolile cardiovasculare, exceptând moştenirea genetică, vârsta şi sexul, sunt rezultatul acţiunii unor factori de risc modificabili care ţin numai şi numai de stilul de viaţă – fumat, supraalimentaţie, alimentaţie bogată în grăsimi suprasaturate, consumul excesiv de sare, cafea şi alcool, obezitatea, stresul, lipsa de mişcare. Fumatul este cel mai nociv obicei, nicotina din fumul de ţigara duce la deficienţe de oxigenare a miocardului, creşterea colesterolului, creşterea tensiunii arteriale şi apariţia aterosclerozei. S-a dovedit ca o persoană fumătoare are un risc de 5 ori mai mare să facă un infarct miocardic decât una nefumatoare.
