Într-un peisaj socio-cultural marcat de tendințele de globalizare și de o diluare progresivă a formelor de manifestare tradițională, conservarea și transmiterea patrimoniului imaterial devin imperative metodologice și educaționale. Proiectul intitulat „Sărbătoarea Paștelui la români: tradiții, credințe și obiceiuri” reprezintă o inițiativă ce vizează convergența dintre cercetarea fundamentală în domeniul științelor socioumane și actul didactic.
Desfășurat în cadrul Protocolului de colaborare, proiectul „Sărbătoarea Paștelui la români: tradiții, credințe și obiceiuri” (responsabili: cercet. șt. III dr. Anca Ceaușescu, prof. Marinela Valentina Calangiu) reunește expertiza academică a cercetătorilor de la Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor și experiența pedagogică a cadrelor didactice de la Colegiul Național „Elena Cuza” din Craiova. La eveniment, desfășurat miercuri, 1 aprilie 2026, au participat elevi ai acestei instituții de învățământ, coordonați de către prof. Marinela Valentina Calangiu.
Paștele ca fenomen de sacralitate absolută
Sărbătoarea Învierii Domnului este una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin ortodox, fiind definită drept „Sărbătoare a sărbătorilor și praznic al praznicilor”. Ciclul pascal, spre deosebire de alte segmente calendaristice, antrenează o temporalitate extinsă, începând cu Lăsatul Postului și până la Pogorârea Duhului Sfânt. Această perioadă este marcată de o „încărcătură sacră” ce impune un comportament ritualic riguros, în care viața religioasă coexistă într-o simbioză perfectă cu manifestările etno-folclorice.
Argumentul proiectului rezidă în capacitatea acestui praznic de a sintetiza valori dogmatice — biruința vieții asupra morții — cu un strat arhaic de credințe și rituri de renovare a timpului și a naturii. Programul evenimentului a fost gândit pentru a oferi elevilor o perspectivă pluridisciplinară asupra fenomenului pascal, prin intermediul a două prelegeri. Despre semnificația acestei sărbători care implică tradiție, credință, emoție a vorbit cercet. șt. III, dr. Loredana-Maria Ilin-Grozoiu în prezentarea cu titul Bucurie și înălțare spirituală la Sfintele Paști. S-a discutat modul în care trăirea personală a sacrului se transformă în comuniune socială, generând acea „bucurie adâncă” ce fundamentează coeziunea comunităților creștine. A fost supus analizei un bogat ansamblu de credințe și ritualuri precum „Strigatul”, „Focurile de Joimari” „Colindatul de Joimari”, virtuțile apotropaice ale vegetalului. Dimensiunea culturală a simbolurilor pascale a fost abordată de cercet. șt. III dr. Anca Ceaușescu în cadrul expunerii intitulate Sub semnul Învierii: simboluri pascale și tradiții străvechi, în care accentul a fost pus pe decodificarea limbajului simbolic. Lumina Învierii, oul roșu sau încondeiat, mielul, pasca nu sunt doar elemente religioase sau tradiții populare, ci și expresii ale patrimoniului cultural imaterial, toate centrate în jurul conceptelor de renaștere, speranță și bucurie.
Metodologia transferului de cunoaștere: atelierul de creație
O componentă la fel de importantă a proiectului a fost transpunerea conceptelor teoretice în plan practic prin atelierul „Sărbătorile pascale în culori și emoții”. Această etapă a utilizat o metodologie activ-participativă, facilitând contactul direct al elevilor cu specialiștii în domeniu. Nu este vorba despre o simplă activitate artistică, ci despre un proces de interiorizare a valorilor culturale, stimulând creativitatea și, simultan, rigoarea analitică a tinerilor cercetători în devenire. Proiectul a urmărit atingerea unor indicatori de performanță educațională și culturală de înalt nivel: trecerea de la simpla observație la înțelegerea profundă a mecanismelor de funcționare a tradiției, identificarea și explicarea simbolurilor, valorificarea patrimoniului, transmiterea cunoștințelor de la specialiști către elevi, asigurând astfel viabilitatea culturii tradiționale în secolul XXI.
Consolidarea raporturilor de colaborare între cercetarea academică, reprezentată prin Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor și unitatea de învățământ – Colegiul Național Elena Cuza, crează un model de bune practici în educația patrimonială. Mai mult, în contextul actual, marcat de mutații profunde la nivelul mentalităților colective, proiectul „Sărbătoarea Paștelui la români: tradiții, credințe și obiceiuri” demonstrează că tradiția nu este un sistem încremenit, ci un organism viu, capabil de adaptare. Această „conviețuire între idei noi și mentalități arhaice”, menționată de organizatori, reprezintă cheia supraviețuirii identitare. Prin acest demers, Colegiul Național „Elena Cuza” și Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor nu doar celebrează o sărbătoare religioasă, ci investesc în capitalul simbolic al noii generații, oferind instrumentele necesare pentru înțelegerea și respectarea valorilor culturale naționale.
Cercet. șt. III dr. Anca Ceaușescu
Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova – C.S. Nicolăescu-Plopșor
