Gelu Vişan, de ceva vreme analist politic, după un mandat de parlamentar din partea ex-PDL (2008-2012), unul sau două mandate de consilier judeţean, la Dolj, fost apropiat „aproape înfiat” de Radu Berceanu, pe care l-a trădat fără remuşcări aiurea, ajuns în anturajul Elenei Udrea ş.a.m.d. este pentru nu puţini, prin apariţiile sale la Realitatea Plus, deloc simpatic. Ca să folosesc un eufemism. Se erijează în justiţiar, dar unul de o bituminoasă, dacă nu sulfuroasă rea credinţă, rudimentar până la grosolănie. Când e vorba de probe, joc de picioare şi rigoarea se flescăie. Nu demult a creditat-o pe Simona Fica, recomandând-o Ancăi Alexandrescu ca redutabil jurnalist de investigaţie şi alte mătănii. De regulă fiecare doarme cum îşi aşterne. Asupra lui Gelu Vişan planează o acuzaţie falsă, derivată dintr-o banală coincidenţă de nume, deşi nu suntem în Caragiale. O acuzaţie, care s-a rostogolit necenzurat în spaţiul public, încât prin repetare pare a fi devenit un adevăr de nezdruncinat. Gelu Vişan de la Dolj n-a fost beneficiarul vreunei graţiei individuale, cum am văzut că se insinuează pe reţelele de socializare (TikTok) pentru elementarul motiv că n-a fost condamnat niciodată. Până acum. Este a nu ştiu câta oară când pe TikTok se revarsă această informaţie falsă. A fost graţiat, pe mandatul preşedintelui Emil Constantinescu, premier fiind Mugur Isărescu, un bărbat cu numele de Gelu Vişan, din câte m-am documentat la vremea respectivă, dar din judeţul Ilfov, de pe lângă Bucureşti, care spărsese un magazin „tip consingaţia” şi avea situaţia familială complicată, dar puţine dosare de graţiere din arhiva Palatului Cotroceni au fost atât de răscolite. Gelu Vişan, pentru care, sub semnătura preşedintelui ţării cu mandatul voinţei comunităţii, a emis un act de graţiere individuală, nu este cel văzut aferându-se pe la postul de televiziune amintit. Decretul preşedinelui Constantinescu, eminamente cristic, a presupus o corectă evaluare a opiniei publice, fiindcă fără acceptul societăţii, decretul milei poate provoca frământări incontrolabile. Au fost rare astfel de gesturi şi să ne reamintim că Traian Băsescu a refuzat, cu obstinaţie, graţierea internaţionalului Gică Popescu ş.a.m.d., pentru a nu-şi pierde credibilitatea. Gelu Vişan iubeşte cu pasiune deşănţată scandalul şi nu rareori, cu privirea schimonosită de ură, îşi dă cu părerea deloc avizată, stârnind compasiune. Adoră polemica deloc cordială, niciodată conciliantă, dar n-a fost… cum spuneam niciodată graţiat. De unde pleacă toată confuzia? I se atribuie în tinereţe o întâmplare de sorginte amoroasă, pe când era pedagog la liceul „Traian Vuia” din Craiova. În procesul verbal, încheiat la 4 mai 1993, în consiliul de administraţie al liceului, discuţie reluată şi prin procesul verbal de două zile mai târziu, se consemna analiza cazului, propunându-se prin vot (7-2) îndepărtarea pedagogului din şcoală, la propunerea directorului de atunci Gheorghe Constantin. Corelându-se acest aspect, deşi „victima” din Mârşani, nu l-a reclamat niciodată ulterior, s-a confecţionat ideea că Gelu Vişan a fost graţiat în urma condamnării pentru viol. Deşi cu minime cunoştinţe juridice se putea afla că infracţiunea de viol –una extrem de gravă, precum tâlhăria şi luarea de mită- n-a fost niciodată luată în considerare la vreo graţiere. În rest destule amintiri, care nu-l avantajează pe Gelu Vişan, şi nici nu le mai evocăm, deşi una dintre ele stârneşte amuzamentul. Acuzându-l pe Radu Berceanu, în legătură cu componenţa unei delegaţii pentru congresul PDL a spus că el studiază 14 ore pe zi, şi „ăştia care au terminat facultatea alaltăieri” se văd cu sacii în căruţă. Gelu Vişan pe vremea respectivă nu era student, dar acum nu e exclus să aibă şi… doctorat.
