Bugetul de stat este mai sărac cu 5 miliarde lei şi asta pentru că vorbim de un TVA mai mic colectat în 2014 (31,59 mld. lei) faţă de anul 2013 (36,61 mld. lei). Acest lucru înseamnă că nu se combate evaziunea fiscală, ci din contră. Pe de altă parte, banii aduşi de investitorii străini pe piaţa locală – 2,1 mld. euro pe primele 11 luni de anul trecut – sunt mai puţini decât cei scoşi din ţară de nerezidenţi – 2,7 mld. euro. Deci avem două veşti proaste: nu se colectează TVA-ul la buget şi ne pleacă investitorii. Ce face statul în aceste condiţii…?!
Deputatul PNL Andreea Vass a semnalat, ieri, într-un comunicat de presă, că restructurarea ANAF făcută în mare grabă duce astăzi la o colectare în minus a TVA-ului. Vorbim de un minus de 5 miliarde lei colectate din TVA în 2014 (31,59 mld. lei) faţă de anul 2013 (36,61 mld. lei) în bugetul de stat şi asta pe un fond de creştere economică. „Înfrăţirea guvernanţilor cu evaziunea fiscală a produs un minus de 5 miliarde de lei la colectarea de TVA în 2014 la bugetul de stat, de la 36,61 miliarde lei în 2013 la 31,59 miliarde lei în 2014, echivalentul a aproape -14% faţă de anul anterior – în condiţiile unei creşteri economice estimate de 2,2%. Dacă luăm în calcul şi bugetele locale, pe parcursul anului 2014 s-au colectat din TVA 50,88 miliarde de lei, cu 1,8% mai puţin decât în 2013, aşa cum reiese din situaţia bugetului general consolidat, anunţată de Ministerul Finanţelor Publice”, se precizează în comunicatul de presă.
Modalităţi de fraudare…
Modalităţile de fraudare cele mai frecvente a TVA sunt următoarele: fraudarea TVA-ului intracomunitar (achiziţii de mărfuri de la o ţară intracomunitară şi vânzarea fictivă în altă ţară, marfa nu ajunge în ţară de destinaţie, rămâne în România şi se vinde pe piaţa neagră); declaraţii vamale de import la sume derizorii şi exporturi fictive (la declararea mărfurilor în vama se trece o sumă mai mică, rezultând un TVA mai mic de plată în vamă); se exportă fictiv bunuri (supraevaluate, defecte etc.); rambursări de TVA ilegale (se creează un circuit care conţine societăţi fantomă, aceste societăţi cumulează o sumă mare de TVA de plată către stat în urma facturilor pe care le-au emis societăţilor „corecte”, iar după cer rambursarea TVA-ului); slaba colectare de la plătitorii finali de TVA (pe de o parte, neînregistrarea vânzărilor, rezultând scriptic un TVA necolectat, iar pe de altă parte, declararea corectă a TVA de plată împreună cu toate celelalte taxe, dar neachitarea în termen şi apelarea la insolvenţă ca modalitate de evitare a plăţilor). O altă metodă de eludare a cadrului legal este în momentul exportului, când nu se colectează TVA, societatea având TVA de dedus în urma achiziţiei bunurilor respective. După exportarea lor se cere rambursare de TVA