Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, România a preluat la 1 ianuarie 2019 preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Pentru mandatul semestrial (1 ianuarie – 30 iunie), guvernul de la Bucureşti a prezentat patru priorităţi structurate pe patru piloni: Europa convergenţei, Europa siguranţei, Europa – actor global şi Europa valorilor comune. Procesul Brexit, cadrul financiar multianual şi alegerile europarlamentare, reprezintă de asemenea provocări majore pentru preşedinţia României la Consiliul UE. Misiunea, programul, evenimentele şi echipa României la Consiliul Uniunii Europene sunt prezentate în detaliu pe pagina electronică dedicată (sursa: romania2019.eu). Fiecare stat care deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene are trei misiuni principale: planificare şi conducere a reuniunilor din cadrul diferitelor formaţiuni ale Consiliului (cu excepţia consiliului Afaceri Externe) şi ale grupurilor sale de lucru; reprezentarea Consiliului în relaţiile cu celelalte instituţii ale Uniunii, în special cu Comisia Europeană şi cu Parlamentul European; asumarea reprezentării Uniunii Europene în dialog cu partenerii externi, prin înlocuirea temporară a Înaltului Reprezentant, în situaţiile în care acesta nu participă. Ceremonia preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene a avut loc informal în cadrul vizitei pe care premierul Austriei a efectuat-o în România la 21 decembrie 2018. La 10 şi 21 ianuarie a.c., la Bucureşti şi Bruxelles, va avea loc “concertul inaugural al preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene”. Principalele evenimente ale preşedinţiei României pot fi studiate pe pagina oficială a Consiliului Europei sau în documentul Indivative Calendar of Meetings (1 ianuarie – 30 iunie 2019). România va preda preşedinţia Consiliului Uniunii Europene Finlandei, pentru semestrul 1 iulie – 31 decembrie a.c.
