CIA, cea mai puternică agenţie americană de informaţii, a solicitat un buget de 14,7 miliarde dolari în 2013, efectivele sale depăşind 21.000 de angajaţi, relevă „Washington Post” în numărul său de joi, 21 august, în temeiul unui document furnizat de Edward Snowden. Pentru prima dată, detalii privind bugetul celor 16 agenţii americane de informaţii, botezat „bugetul negru” al SUA, a fost făcut public, permiţând a înţelege cum sunt repartizate resursele în sânul imensei comunităţi de informaţii. Numai suma totală este publicată în fiecare an de către guvern. În 2012, ea a fost de 55 miliarde dolari. Pentru anul bugetar în curs Guvernul a pretins 52,6 miliarde dolari Congresului, iar pentru 2014 a cerut 48,2 miliarde dolari. La acestea trebuie adăugate programele de informaţii militare ale Pentagonului (23 miliarde dolari în 2013 şi 14 miliarde cerute pentru 2014). În total, 107.035 persoane sunt angajate într-una din aceste agenţii americane, din care 35.000 în funcţii criptografice ce includ Agenţia Naţională de Securitate (NSA), care se ocupă cu ascultările mondiale şi supravegherea electronică. După CIA (14,7 miliarde dolari), NSA (10,8 miliarde dolari) şi Oficiul Naţional de Recunoaştere (NRO, 10,3 miliarde dolari) sunt agenţiile cele mai bine dotate. NRO gestionează sateliţii americani de spionaj. Un capitol al documentului arată că Coreea de Nord este supravegheată în permanenţă prin fotografii, probe de aer şi imagini infraroşu pentru a detecta activitatea nucleară a regimului comunist. Aceste documente pun indirect în lumină rolul sateliţilor şi interceptărilor electronice în căutarea lui Osama bin Laden, în 2011. „Sunt doar scurte referiri la operaţiunea bin laden” afirmă „Washington Post”, dar ilustrează rolul diverselor agenţii de informaţii în vânarea fostului şef al Al-Qaeda, ucis de un comando american la locuinţa sa din Abbotabad, în Pakistan, la 1 mai 2011. Unul dintre documente arată că sateliţii de spionaj au făcut 387 de „colectări” de imagini de înaltă rezoluţie şi infraroşu al complexului în care era ascuns bin Laden, în luna care a precedat raidul. Reşedinţa din Abbotabad a fost filată de un om pe care Washingtonul l-a considerat mesager al Al-Qaeda. Această supraveghere din satelit a fost crucială pentru pregătirea misiunii şi a contribuit la decizia executării, afirmă unul dintre documentele citate de cotidian. NSA, agenţia specializată în interceptări telefonice şi electronice, dispune, la rândul său, de un grup specializat în instalarea aparaturii speciale în calculatoare şi telefoane portabile ale membrilor Al-Qaeda menite a oferi informaţii privind ascunzătoarea lui bin Laden. În timpul operaţiunii de la Abbotabad, Navy SEALS a recuperat o mare cantitate de documente şi hard-disk-uri. În total, documentul ilustrează dublarea bugetului total pentru informaţii după atentatele din 11 septembrie 2001, cu o factură estimată la peste 500 miliarde dolari după această dată. „Lumea actuală este mult mai instabilă decât a fost vreodată în ultima jumătate de secol”, a declarat pentru „Washington Post” James Clapper, director al National Inteligence. „Chiar cu o creştere a cheltuielilor pentru comunitatea de informaţii, SUA cheltuieşte mai puţin de 1% din PIB pentru informaţii”. Edward Snowden este actualmente în Rusia, unde a primit azil temporar. Documentele sale, obţinute pe când lucra pentru NSA ca administrator de sisteme, au fost exploatate treptat de „The Guardian” şi „Washington Post” începând din luna iunie.
NSA a spionat diplomaţi francezi de la New York şi Washington, precum şi postul de televiziune Al-Jazeera, cu sediul în Qatar, a relatat ieri săptămânalul german „Der Spiegel”, preluat de AFP, citând un document intern al agenţiei, datat iunie 2010 şi clasat „strict secret”. Agenţia s-a interesat în special de reţeaua privată virtuală (VPN), care conectează ambasadele, consulatele şi sediul de la Paris ale Ministerului francez de Externe, potrivit „Der Spiegel”. Această acţiune împotriva ministerului francez este calificată drept „reuşită”, adaugă săptămânalul. Într-o listă din septembrie 2010, NSA a stabilit ca obiective reprezentanţele franceze de la Washington şi din cadrul Naţiunilor Unite, unde a instalat microfoane, potrivit articolului, în care se mai arată că agenţia a adunat, de asemenea, capturi de ecran de la sucursala sa din New York.
