Pe 5 august a.c., este prevăzută festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro, pe miticul stadion Maracana. Nici Dilma Rousseff, preşedintele ţării, îndepărtat de la putere la 12 mai a.c., printr-o procedură de „destituire” şi acum contestată, nici Luiz Inacio Lula da Silva, ex-preşedintele ţării (2003-2010), din aceeaşi familie politică, nu vor accepta să stea în umbra celui pe care îl consideră complotist, Michel Temer (75 de ani), vicepreşedinte, învestit cu prerogative de şef de stat, care va pronunţa fraza simbolică, declarând deschise Jocurile Olimpice. Se spune că judecătorul care face să tremure Brazilia se numeşte Sergio Moro (43 de ani), cel care a dezvăluit scandalul Petrobras şi continuă să adâncească investigaţiile într-o afacere de corupţie ce a cuprins toată clasa politică. Judecătorul Moro, cu o parte a studiilor de drept în SUA, s-a inspirat în practica sa, studiind până la detaliu operaţiunea mani pulite, din Italia, de la începutul anilor ’90, fiind considerat un Eliot Ness brazilian. Este însă şi el contestat, acuzat pentru „servicii” în folosul partidului social-democrat, aflat în opoziţie. Alături de Cupa Mondială la fotbal, Jocurile Olimpice constituie evenimentul sportiv mondial cel mai urmărit. Pentru ţara gazdă, ele prilejuiesc posibilitatea unei bune imagini. Din păcate, Jocurile Olimpice de la Rio pică prost. După 2014, când s-a desfăşurat Campionatul Mondial de fotbal, ţara confruntându-se şi atunci cu manifestări de amploare istorică, şi acum contextul este nu mult schimbat: în plină criză economică ţara este lovită şi de o instabilitate politică, după cele petrecute cu preşedinta ţării Dilma Rousseff. Şi, mai nou, Luiz Inacio Lula da Silva, pus sub urmărire, judecătorul publicând la 16 martie a.c. o parte din înregistrări cu convorbirile telefonice dintre Dilma Rousseff şi mentorul său. Zilele trecute, mii de manifestanţi au ieşit în stradă la Rio, clamând boicotarea competiţiei internaţionale. Mulţi dintre demonstranţi erau profesori, cu plata salariilor restante, neachitate de guvernul statului Rio. Care a primit o anvelopă federală de 780 miliarde de dolari. Această mişcare socială a survenit la câteva zile după ce poliţiştii şi pompierii nu ezitaseră să primească pe aeroportul din Rio delegaţiile sportive din lume purtând banderola cu inscripţia „Bine aţi venit în infern”. Nemulţumirea lor rezida în neplata orelor suplimentare şi salariile întârziate. Să mai adăugăm şi alerta provocată de virusul Zika, transmis de ţânţarul aedes aegypti, cu 1,5 milioane persoane infestate. La sfârşitul lunii mai, Ministerul Sănătăţii şi Comitetul de organizare a Jocurilor Olimpice, au decis neamânarea acestora, în acord deplin cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Dar mulţi sportivi sunt îngrijoraţi şi chiar tentaţi de anularea participării lor. De regulă, până acum, orice referire la Brazilia avea în vedere plajele de nisip fin, cafeaua, samba şi nicidecum poluarea. Acum de luat în seamă. Jocurile Olimpice constituie evenimentul major al planetei. Asta este indiscutabil. Din această cauză nu este exclus riscul terorist. Brazilia este o ţintă. Guvernul ţării afişează încredere în programul de securitate instituit prin Andres Rodriguez, secretarul extraordinar pentru securitatea marilor evenimente. Miniştrii pentru justiţie şi apărare au opinat deunăzi că „este posibil un atac, dar puţin probabil în Brazilia”. Nici o agenţie de informaţii din lume nu a detectat vreo ameninţare teroristă potenţială. Pentru buna desfăşurare a Jocurilor Olimpice sunt mobilizaţi 47.000 de poliţişti, 38.000 de militari, mii de agenţi de securitate, se spune un număr dublu faţă de cei prezenţi la Jocurile Olimpice din 2012, de la Londra. Asigurări de rutină, cum se obişnuieşte. În fine, ca întotdeauna nemulţumirile sportivilor au răbufnit în presă şi primii care s-au plâns de satul olimpic, nepus la punct, pe alocuri încă şantier, au fost sportivii australieni, care au tras semnalul de alarmă în „Daily Telegraph”, ediţia australiană. În discuţie a fost adusă şi noua linie de metrou. Comentariile gravitează însă în jurul delegaţiei de sportivi ruşi, după întreaga tevatură cu Agenţia Mondială Anti-dopaj, măsura Federaţiei Internaţionale de Atletism (IAAF) şi apoi decizia CIO, aceasta instituind două exigenţe, între care una „necitarea în raportul McLaren” s-a dovedit salutară. Agenţia Mondială Anti-dopaj acuzase Rusia de dopaj generalizat, scandalul căpătând iz politic. Entuziasmul este însă mult scăzut faţă de ediţiile anterioare, însă Brazilia, fiind prima ţară din America de Sud, care găzduieşte o ediţie a Jocurilor Olimpice, se va strădui, bineînţeles, s-o scoată la capăt cât mai bine.
