O expoziţie cu 23 dintre cele mai reprezentative piese care au fost descoperite în perioada 2001-2017 pe şantierul arheologic din comuna doljeană Desa este deschisă, zilele acestea, la Secţia de Istorie-Arheologie a Muzeului Olteniei. Craiovenii pot vedea aici inventarul funerar al unui războinic, podoabe şi accesorii vestimentare din Epoca Fierului, precum şi alte comori istorice scoase la lumină de arheologi şi restaurate de specialiştii Laboratorului de Restaurare-Conservare al instituţiei. Mai multe vestigii de la Desa se regăsesc azi în expoziţiile permanente ale Muzeului Olteniei, iar altele îşi aşteaptă rândul pentru a fi aduse în faţa publicului.
Cercetările – an de an finanţate de Consiliul Judeţean Dolj – au început la Desa în 2001, având loc în două puncte cunoscute sub denumirile „Castraviţa” şi „La ruptură”. Bogăţia de vestigii, spune managerul muzeului, arheologul Florin Ridiche, este dată şi de faptul că zona nu a fost afectată de lucrări de îmbunătăţiri funciare în perioada regimului comunist, ceea ce a dus la o foarte bună conservare. În anii care au urmat, situl a beneficiat de cercetări pluridisciplinare: pe lângă cele arheologice, au fost realizate datări prin metoda izotopului C14, analize pedologice, antropologice, scanări geo-radar şi geo-magnetice.
Că la Desa se găseşte unul dintre cele mai interesante şi bogate situri arheologice din România o confirmă şi clasificarea lui în categoria A (de importanţă naţională) în Lista Monumentelor Istorice din România. Cea de-a 18-a campanie arheologică va începe aici pe 27 iulie 2018 şi se va încheia peste o lună, timp în care alte trei şantiere vor fi deschise de Muzeul Olteniei în judeţul Dolj: la Răcarii de Jos (comuna Brădeşti), Bâzdâna (comuna Calopăr) şi Cioroiu Nou (comuna Cioroiaşi).
Florin Ridiche: „Pentru mine, este şantierul arheologic de suflet”
Cercetările arheologice au început la Desa în anul 2001, sub coordonarea ştiinţifică a unui colectiv format din regretatul dr. Marin Nica (Institutul de Cercetări Socio-Umane „C.S. Nicolăescu-Plopşor” din Craiova), prof. univ. dr. Petre Gherghe (Universitatea din Craiova) şi dr. Florin Ridiche, actualul manager al Muzeul Olteniei. „Este vorba despre unul dintre cele mai vechi şantiere arheologice din Oltenia, poate şi din ţară. Nu orice sit arheologic beneficiază de 18 campanii de cercetare! Pentru mine, este şantierul de suflet. Am participat an de an, încă din 2001, şi aş putea să spun nu că m-am format, dar aici mi-am desăvârşit pregătirea profesională ca arheolog”, mărturiseşte Ridiche, care îşi aminteşte că primele săpături în sit nu au fost deloc uşoare.
«Prima dată când am ajuns acolo cu colectivul ştiinţific din care făceam parte atunci am văzut cât de izolată şi cât de sălbatică este zona. Săpăturile s-au desfăşurat cu mare greutate la început, în primii trei-patru ani, însă după aceea ne-am dat seama şi de cât de bogată, din punct de vedere arheologic, este această zonă. Poate şi pentru faptul că este extrem de izolată: acest sit chiar a fost considerat multă vreme – şi este şi în prezent – ca unul dintre cele mai izolate din România, aflându-se la o distanţă mare, 10 km, de cea mai apropiată localitate, Desa. Bogăţia de materiale arheologice este dată şi de faptul că zona respectivă nu a fost niciodată afectată de lucrări de îmbunătăţiri funciare în perioada regimului comunist, ceea ce a dus la o conservare perfectă. După cum bine se ştie, toată Valea Dunării, între localităţile Turnu Măgurele şi Ghidici, a fost transformată. Au fost construite diguri şi mai toate siturile arheologice au fost distruse. În schimb, zona aceasta dintre Ghidici şi Calafat, în care se încadrează şi Desa, este o zonă cu multe situri arheologice foarte bine conservate», a explicat Florin Ridiche.
Descoperiri remarcabile şi reprezentative pentru întreaga zonă a Olteniei
Alături de specialişti ai Muzeului Olteniei şi ai altor instituţii de profil, pe şantierul arheologic de la Desa au venit, de-a lungul anilor, mulţi voluntari studenţi din ţară şi din străinătate (Belgia, Marea Britanie, SUA ş.a.), care şi-au adus contribuţia la cercetări, dar s-au şi şcolit aici. Iar descoperirile făcute, cu ocazia fiecărei campanii, au fost remarcabile şi reprezentative pentru întreaga zonă a Olteniei. „Şi pe viitor mai este foarte mult de cercetat şi de săpat la Desa. Sunt convins că şi în anii următori acest sit va mai da foarte multe piese de mare importanţă”, apreciază arheologul.
Câteva dintre cele mai importante şi spectaculoase obiecte scoase la lumină în anii trecuţi şi aflate în patrimoniul Muzeului Olteniei sunt reunite, zilele acestea, într-o expoziţie deschisă la Secţia de Istorie-Arheologie a instituţiei (strada „Madona Dudu” nr. 14). Intitulată „Vestigii arheologice de la Desa (jud. Dolj)”, expoziţia se doreşte a fi „o sinteză deopotrivă ştiinţifică şi culturală” a celor 17 campanii de cercetări arheologice sistematice în situl arheologic de la Desa, în cele două puncte cunoscute sub denumirile „Castraviţa” şi „La ruptură”. „Demersul expoziţional reprezintă un prim pas în popularizarea descoperirilor, selecţia celor 23 de piese dovedindu-se a fi una dificilă, în contextul existenţei unui număr mare de artefacte şi valorii lor deosebite”, precizează reprezentanţii muzeului.
Structurată pe şase module, expoziţia prezintă publicului piese din cele mai diverse categorii, specifice Primei Epoci a Fierului (800-650 a.Chr.), Epocii La Tene (secolele II a. Chr. – I p. Chr.) şi celei romane (secolele II-III p. Chr.), precum arme şi piese de echipament militar din fier, podoabe şi accesorii vestimentare din fier şi bronz, vase ceramice. Pasionaţii de arheologie pot vizita expoziţia până la toamnă: zilnic, de marţi până duminică, între orele 9.00-17.00.
Muzeul Olteniei face săpături, în această vară, şi pe alte trei şantiere
Cea de-a 18-a campanie arheologică va începe la Desa pe data 27 iulie 2018 şi va dura aproape o lună. „În acest an ne vom muta cu cercetările în altă zonă a siturilor. Avem şi tehnologie modernă pe care o vom folosi în cercetare, achiziţionată datorită finanţării Consiliului Judeţean Dolj. Pentru prima dată, vom face câteva fotografii aeriene cu ajutorul unei drone şi vrem să încercăm şi realizarea unei imagini tridimensionale a sitului cu ajutorul unei staţii topografice totale”, a precizat arheologul Florin Ridiche.
Zilele acestea, Muzeul Olteniei face săpături arheologice la Răcarii de Jos (comuna Brădeşti), urmând să redeschidă alte două şantiere începând cu data de 1 august 2018: Bâzdâna (comuna Calopăr) şi Cioroiu Nou (comuna Cioroiaşi).
Între cele mai importante descoperiri făcute la Desa, de-a lungul anilor:
- cele mai timpurii morminte de incineraţie de la răsărit de Porţile de Fier, datând din Epoca Bronzului (cca.2300 – 2100 a.Chr.)
- 10 tumuli (movile funerare) conţinând numeroase morminte de inhumaţie cu un bogat inventar metalic din prima Epocă a Fierului (cca. 800-650 a.Chr.), cu un bogat inventar metalic (arme, podoabe, accesorii vestimentare) şi ceramic
- mormintele de incineraţie ale unor războinici celţi în care au fost depuse, îndoite ritual, spade şi vârfuri de lance de factură celtică (a doua Epocă a Fierului – cca. sec. 2-1 a.Chr.)
- ruinele unui castru roman din piatră
- morminte de incineraţie din perioada migraţiilor (sec. 7-8 p.Chr.)
- un tezaur de monede de aur din a doua jumătate a secolului al XIX-lea
- morminte de incineraţie şi de inhumaţie aparţinând populaţiei locale romane (cca. sec.2-3 p.Chr.)
