Premierul grec Alexis Tsipras s-a adresat naţiunii elene, după cum indică agenţia de presă ANA – semioficială, pentru a exprima noile sale propuneri, dar şi solicitări de concesii, la multe dintre exigenţele creditorilor, între care şi o cerere la Mecanismul european de stabilitate (MES) în valoare de 30 de miliarde de euro până în 2017. Asta după ce s-a convins că organizarea unui referendum pe propunerile creditorilor internaţionali reprezintă o tentativă politică de „înalt risc” cum a caracterizat-o preşedintele Consiliului italian Matteo Renzi. Acesta recomandând punerea în operă a reformelor structurale, conform regulilor bugetare europene, valabile pentru toţi. De fapt, premierul italian se aşează pe acelaşi aliniament cu Angela Merkel, aceasta reafirmând ieri că „porţile rămân deschise, dar negocierile nu sunt posibile, pentru salvare înainte de referendumul de duminică (…). Grecii au dreptul să organizeze un referendum, dar cei 18 membri ai zonei euro au dreptul la un răspuns proporţional (…). Criza greacă nu pune în joc viitorul Europei, „un bun european nu este acela care caută compromisul cu orice preţ”. În schimb Francois Hollande estimează că negocierile nu pot să aştepte. În cursul discursului de ieri, Alexis Tsipras a asigurat că n-are „nici un plan secret pentru ieşirea Greciei din UE şi zona euro” şi doreşte continuarea negocierilor. El a denunţat „ceea ce vrea o Europă autocrată, care nu respectă democraţia”. Lucrurile stau în felul următor: Financial Times a procurat un e-mail al premierului Alexis Tsipras adresat creditorilor marţi seara. Potrivit cotidianului britanic, premierul grec acceptă toate condiţiile impuse de creditori cu câteva modificări la marja acestora: reformularea TVA-ului cu excepţia menţinerii unei reduceri de 30% pentru insule şi pensii. Aşadar anularea referendumului şi a campaniei pentru „Da” este contrapusă restructurările datoriilor. Succint, al treilea plan de ajutor în valoare de 30 de miliarde de euro şi restructurarea datoriilor. Eurogrupul, clubul miniştrilor de finanţe din zona euro, avea prevăzută o teleconferinţă pentru ieri, 1 iulie, ora 18.30. Cum dosarul grec s-a dovedit bogat în contradicţii, intoxicări şi lacune, ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schauble, a cerut Greciei „clarificarea poziţiei” pentru decizii serioase. Se „predă” Alexis Tsipras troicii, după ce a spus că nu se mai poate austeritate, că e o sinucidere? Recunoaşte Syriza că troica e garantul bunăstării întru austeritate? Angela Merkel a proclamat în Bundestag: „Europa este forte graţie reformelor politice din ultimii ani.” Aşadar, orice decizie privind ajutor Greciei nu se va lua „fără acordul Bundestagului, fiindcă nu este vorba de 400 de milioane de euro sau de 2 miliarde euro, este vorba de UE ca o comunitate de destine, este vorba de o comunitate de drepturi şi responsabilităţi”. S-ar părea că ne îndreptăm spre ceea ce ştiam: la sfârşit contează întotdeauna ceea ce spune Angela Merkel. Grecia a intrat în incapacitate de plată privind datoria sa faţă de FMI şi nu a onorat rambursarea de 1,8 miliarde euro prevăzută pentru 30 iunie, devenind prima ţară dezvoltată cu arierate la FMI, fără acces la resurse financiare. La FMI, consiliul de administraţie reprezentând 188 de state membre a fost informat. Nu este sigur ceea ce va urma, dar merită reţinută o propunere a Turciei de ajutor pentru Atena, ceea ce pare o mare surpriză. Premierul islamo-conservator turc Ahmet Davutoglu a oferit, marţi, ajutorul ţării sale Greciei, afirmând că studiază toate propunerile de cooperare cu vecinul său. Cei doi copreşedinţi ai principalului partid kurd din Turcia, apropiaţi Syriza, aflat la putere în Grecia, au reafirmat „solidaritatea cu poporul grec şi guvernul său”. Sună puţin îngrijorător.
