Cu câteva zile înaintea referendumului din Grecia, doi economişti americani, de mare ţinută, şi unul şi celălalt laureaţi ai Premiului Nobel pentru Economie, adepţi ai neo-keynesianismului, se implică în dezbaterile privind criza greacă. Primul, Paul Krugman, 62 de ani, cere grecilor să voteze „NU”. „Guvernul trebuie să ştie dacă este nevoie să abandoneze euro”, scrie el în „New York Times”, unde ţine o rubrică. Al doilea, Joseph Stiglitz, 72 de ani, în „The Guardian” avansează predicaţia că se va vota „NU”. „Acceptând propunerile troicii (UE, BCE şi FMI) Grecia a plonjat într-o depresiune economică cvasi fără sfârşit (…) poate o ţară epuizată care a vândut toate activele şi a cărei tineri străluciţi au emigrat să-şi revină fără a obţine o anulare a datoriei sale? (…) poate Grecia redeveni o economie echilibrată fără un ajutor de la Banca Mondială?” Krugman şi Stiglitz constată că austeritatea impusă de creditori a aruncat Grecia într-o criză profundă. De altfel, ajutorul pe care UE şi FMI l-au acordat Greciei a fost legat de anumite condiţii exprese: reducerea rapidă a deficitului bugetar prin tăieri ale cheltuielilor şi o creştere masivă a taxelor. Într-o altă împrejurare Joseph Stiglitz constata: „zona euro are nevoie de o cooperare economică mai bună, nu numai de felul aceleia care doar implementează regulile bugetare ci de una care, de asemenea, susţine ocuparea completă a forţei de muncă în Europa şi care asigură ţările membre că vor primi ajutor atunci când se confruntă cu şocuri economice masive”. Într-un articol publicat astăzi pe site-ul huffingtonpost.fr, Joseph Stiglitz şi Marin Guzman, acesta din urmă cercetător postdoctoral la Universitatea Columbia, demonstrează că Grecia se află în situaţia Argentinei, dar există viaţă şi după încetarea de plăţi, iar restructurarea datoriei face parte din relaţiile dintre creditori şi debitori. “Duminică, cetăţenii greci trebuie să aleagă între austeritate şi depresie fără sfârşit şi posibilitatea de a-şi lua în mâini propriul destin, într-un context incert. Niciuna din cele două opţiuni nu este una plăcută”. Să consemnăm şi o premieră: dacă până ieri Franţa şi Germania s-au exprimat pe o singură voce în chestiunea salvării Greciei, de această dată Francois Hollande şi Angela Merkel au afişat diferenţe de abordare. Aflat la Lyon, Francois Hollande a spus: „Este foarte clar, acordul este ceea ce urmează înainte de referendum şi dacă nu poate fi găsit, atunci referendumul va avea loc cu consecinţele care se ştiu”. Preşedintele francez a fost prins pe contre-pied de cancelarul german, care a respins orice idee de reluare a negocierilor înainte de referendumul ce se desfăşoară în Grecia, duminică 5 iulie a.c. Pentru Angela Merkel noile discuţii sunt posibile doar dacă referendumul este anulat sau dacă „DA” câştigă.
