Senatorul de Dolj, Mircea Geoană, preşedintele Comisiei pentru Politică Externă din Senatul României, crede că, odată ce Europa îşi face bilanţul proiectului său integraţionist, ar fi nimerit ca şi România să-şi facă propria sa analiză. Acesta este de părere că la cinci ani de la aderarea la UE lipsesc o dezbatere şi un verdict despre performanţa noastră europeană şi că prezenţa noastră în Uniune, în termeni de convergenţă, eficienţă şi influenţă, este teritoriu necunoscut pe harta publică.
„Mitul convergenţei automate cu Uniunea dispare. Mitul că aderarea va fi urmată în mod natural de integrare dispare. Mitul că prezenţa în UE înseamnă automat un nivel de trai mai bun pentru fiecare român dispare şi el. Generos, dar prea simplificator, marele şi singurul nostru proiect de ţară din ultimele două decenii – intrăm în casa Europei şi Europa are grijă de noi – se estompează, lăsând loc neîncrederii şi neliniştii. Nu întâmplător, încrederea românilor în direcţia urmată de Uniunea Europeană a scăzut cu 14%, la 46%, în anul 2011,conform unui Eurobarometru din aprilie 2012. Este cel mai scăzut nivel de încredere în UE înregistrat în România, în condiţiile în care cel mai ridicat a fost cel din perioada de pre-aderare, de circa 85%”, afirmă Mircea Geoană.
„Ţintele pentru orizontul 2020 par încă de acum compromise”
Senatorul de Dolj recomandă Studiul Blocului Naţional Sindical „România în contextul Agendei UE 2020 – locuri de muncă mai multe şi mai bune într-o economie bazată pe cunoaştere”, care furnizează actorilor publici o bază rece, dar solidă, a datelor statistice, despre modul în care a evoluat România în ultimii ani, despre felul în care am reuşit să ne apropiem de angajamentele europene pe care ni le-am asumat. „Strategia Europa 2020 este cel mai sintetic şi cel mai la îndemână instrument pentru a desprinde lecţiile a cinci ani de prezenţă în Uniune. Verdictul cifrelor, în raport cu obiectivele asumate, este clar: suntem mai departe de Europa decât eram în 2007, la momentul aderării. Nu doar că nu reuşim să recuperăm decalajele istorice care ne separă de media Uniunii, dar aceste decalaje cresc în domenii fundamentale. Că e vorba de cercetare şi dezvoltare, de educaţie, de rata angajării sau de reducerea sărăcie, involuţia este cuvântul de ordine. Ţintele pentru orizontul 2020 par încă de acum compromise, iar autorităţile par a se fi obişnuit cu realitatea unui prim deceniu pierdut în bătălia noastră pentru Europa şi pentru o viaţă europeană”, spune Mircea Geoană.
„Creşterea inteligentă, sustenabilă şi inclusivă pentru România este esenţială”
A existat foarte puţină dezbatere la nivel politic şi social în legătură cu ţintele României în cadrul Strategiei Europa 2020, aşa cum a existat foarte puţină dezbatere despre afacerile europene în România în ultimii ani, este de părere Mircea Geoană: „Cu toate acestea, angajamentele au fost luate şi ele sunt ale României. Este timpul să privim ţintele naţionale din Strategie ca pe o sursă fundamentală de dezvoltare, dar şi de credibilitate externă, pentru România. Nu cred nici într-un discurs senin despre un eşec probabil (aşa cum remarc şi în cazul absorbţiei fondurilor europene), aşa cum nu cred nici în minimizarea obiectivelor în raport cu nevoile de dezvoltare ale României. Creşterea inteligentă, sustenabilă şi inclusivă pentru România este esenţială. Scoaterea a milioane de români din sărăcie, trimiterea la şcoală şi alfabetizarea a cât mai multor copii, crearea a cel puţin unui milion de locuri de muncă sigure şi bine plătite, investiţia în cercetare şi creşterea eficienţei energetice sunt elemente fundamentale nu doar pentru a nu pierde trenul integrării europene, dar şi pentru a face din traiul decent o realitate pentru fiecare familie din România”.
„Aici stă România în Europa”
Preşedintele Comisiei pentru Politică Externă din Senatul României spune că totul începe cu un prim pas, cu o asumare a Europei ca modalitate de a pune ţara în ordine: «Nu Europa ne trage la răspundere, ci noi trebuie să avem puterea de a forţa respectarea propriilor angajamente. Oricât ar fi de interesant, nu mai putem continua să aflăm cum ne respectăm angajamentele europene din studii şi analize ale sectorului asociativ sau non-guvernamental. Aşa cum respectarea ţintelor necesită un proces de ordonare, şi ordonarea evaluărilor este esenţială. Guvernul trebuie să vină în faţa Parlamentului în fiecare an, înaintea dezbaterii legii bugetului pentru a spune Legislativului unde suntem în termeni de angajamente europene fundamentale. Aşa dezbaterea despre Europa, dezbaterea despre Strategia Europa 2020, despre Pactul Europlus, vor putea avea atenţia pe care o merită. Sper ca actualul Guvern să aibă curajul unei premiere: să respecte atât Parlamentul, cât şi Uniunea Europeană, venind în plenul comun şi spunând, cu cifre şi argumente: „Aici stă România în Europa”».
