A plouat, este adevărat, zile de-a rândul, dar diferenţiat de la o zonă la alta, pe aproape toată întinderea Doljului, judeţ cu consistentă pondere agrară. Nu s-au înregistrat grindine, ca anul trecut, când au făcut ravagii în nu puţine locuri. De altfel, MADR înformează că în perioada 22-28 mai a.c. din punctele unităţilor de combatere a căderii de grindină (UCCG), din cadrul Sistemului Naţional antigrindină au fost lansate 305 rachete antigrindină pentru protejarea culturilor agricole şi a comunităţilor locale, cu efecte salutare. Deşi este hazardat de făcut prognoze, la cât de capricioasă este vremea prin părţile locului, totuşi se poate estima, că până acum, chiar dacă se înregistrează o întârziere în starea de vegetaţie a principalelor culturi agricole, din cauza temperaturilor scăzute, totul se circumscrie în general unei logici fireşti. Cu circa o lună de zile înainte de momentul declanşării recoltatului la principalele culturi cerealiere –orzul şi grâul- (rapiţa se va strânge ceva mai devreme) nu sunt motive de îngrijorare. Şi nu numai la Dolj. Cu excepţia judeţelor care au avut inundaţii de dată recentă, puţine la număr, şi în restul ţării semnalele sunt tonice. De altfel, în ultimul său raport, Consiliul Internaţional pentru Cereale (IGC) a îmbunătăţit prognoza pentru producţia mondială de cereale, în sezonul 2020-2021 până la 2.224 milioane tone. Cu 9 milioane tone mai mult, decât se prevăzuse prin raportarea din luna februarie şi 2% în plus faţă de producţia realizată în sezonul trecut. Oricum, una mai slabă decât în anul precedent. În fine, discuţia, cum spuneam, e prematură fiindcă despre producţia de grâu se poate vorbi, cu date certe numai atunci când aceasta se află în silozuri. Pe de altă parte, ca paradox, indiferent de nivelul producţiei, preţul la pâine -aliment de bază- şi produse de panificaţie nu scade. Există însă mari nădejdi într-o producţie rezonabilă de pepeni şi lubeniţe, în consacratul bazin (Dăbuleni-Călăraşi) în bună măsură deja contractată, graţie calităţii, şi evident de legume, într-o diversificată gamă sortimentală. A crescut sensibil suprafaţa destinată culturilor protejate, spre a se asigura timpurietatea acestora. Veşti mai neclare, să nu le spunem altfel, vin însă de la Bruxelles, unde negocierile UE privind reforma politicii agricole comune se vor relua, după ce discuţiile derulate în perioada 26-27 mai s-au încheiat fără a se ajunge la un acord, în contextul divergenţelor privind programul de subvenţii pentru fermieri. Evident că trebuie ţinut cont de dimensiunea ecologică şi socială a PAC, dar nu trebuie uitată dimensiunea economică. La Consiliul Agrifish, unde a fost prezent şi ministrul român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, nu s-a căzut de acord cu propunerea Parlamentului European de a se alinia regulamentul privind programele naţionale strategice cu Green Deal şi cu strategiile subsecvente, susţinându-se menţinerea derogării pentru irigaţii. Va urma o bătălie cumplită, potenţată de miniştrii de resort din ţările cu pondere agrară, la nivelul UE, precum Franţa, Germania, Polonia, Spania ş.a.m.d.. În fine, o veste bună, sau relativ bună: Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA) a anunţat termenele din luna iunie pentru subvenţiile acordate fermierilor şi crescătorilor de animale, subvenţii şi aşa mult mai mici decât în alte state europene, dar despre acest aspect s-a mai tot discutat. Deşi este o formă de discriminare, se susţine că… aşa s-a negociat la admiterea în Uniunea Europeană.
