Şi libertatea de exprimare are… frontiere!

M-am amăgit, dar nu era pentru prima oară, în privinţa unui parlamentar, senatorul AUR Petrişor Peiu, de la care aveam unele aşteptări, fie şi în virtutea statutului său de cadru universitar la Politehnica din Bucureşti. Că acum se consideră „de dreapta”, după ce a fost consilier al prim-ministrului Adrian Năstase, apoi secretar de stat la Agenţia pentru investiţii străine, cu nişte ani în urmă, potrivit propriului CV, mi s-a părut o menţiune fără rost. În cadrul interviurilor „Adevărul”, senatorul Peiu a declarat, între altele, că ar desfiinţa Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, opinând aferat că aceste instituţii depăşesc prevederile Constituţiei şi afectează libertatea de exprimare a românilor. Discuţia la care fac referire, altminteri de reală actualitate, a avut, din păcate, un desăvârşit „aer amator”, chiar diletant, atât intervievatorul, cât şi intervievatul fiind „pe lângă” ceea ce îşi propuseseră să discute. Pentru comparaţie, „comentau parcă un film pe care nu îl vizionaseră”. În privinţa nemulţumirilor privind CNA, senatorul Petrişor Peiu a explicat că instituţia respectivă ar promova cenzura şi ar acţiona discriminatoriu, ceea ce n-a demonstrat, în schimb a accentuat ideea „redării libertăţii de exprimare poporului român, pentru care a făcut… Revoluţia din 1989”. În fine, că altele au fost raţiunile celor petrecute în Decembrie 89 are mai puţină importanţă în contextul de faţă. Dar discuţia, „acroşată” de un senator, cu statut de universitar, putea avea mai mult conţinut şi un plus de distincţie elevată, chiar dacă Petrişor Peiu nu are discursul lui Mihai Neamţu, din acelaşi partid. Restrângerea libertăţii cetăţenilor nu este niciodată decizia corectă. Istoria conceptului de libertate de exprimare este lămurită de istoricul francez Fernand Braudel, nu fără patos mândru, în celebra carte „Gramatica civilizaţiilor” (Editura Meridiane, 1994). Pentru istoria Europei, potrivit lui Braudel, „libertatea este cuvântul cheie”, dar tot el vine în ajutor explicând că, de fapt, conceptul de libertate nu era diferit, ca înţeles, de termenul „privilegiu”. Este clar că, în acest context, cuvântul libertate, în sine, nu înseamnă neapărat libertate reală. Dimpotrivă, a fost vorba întotdeauna despre acţiuni strict în limitele legii. Liberatea este în esenţă ceea ce se află în limitele legii. Discuţia se complică, dacă ne ducem pe reţelele de socializare şi „dacă libertatea de exprimare trebuie redată poporului român”, să vedem ce ne rezervă reglementarea europeană privind serviciile digitale (Digital Service Act), al cărei artizan a fost europarlamentarul Thiery Breton, lipsit… de viză de călătorie în SUA, după cele întâmplate. Fostul comisar european îl soma, în 2024, chiar pe Elon Musk, să respecte reglementările UE, motiv pentru care Departamentul de Stat l-a acuzat de cenzură. Digital Service Act reglementează şi marile platforme digitale împotriva dezinformării online. Libertatea de exprimare este o valoare absolut crucială a UE, la fel cum este şi organizarea de alegeri corecte, transmitea Comisiei Europene vicepreşedintele SUA, J.D. Vance. Când un ziarist american publică ştiri neconvenabile preşedintelui american Donald Trump am văzut ce se întâmplă. Fiindcă şi la ei libertatea de exprimare are limite… variabile şi cei pe care liderul de la Casa Albă pune ochii pierd, nu rareori, acreditarea de reporteri.