Refuzul la care Donald Trump nu se aştepta

În urma reuniunii de la Bruxelles, a miniştrilor de externe ai „celor 27”, şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas i-a transmis, chiar ostentativ, preşedintelui american Donald Trump un refuz direct, de a participa la misiunea de deblocare a strâmtorii Hormuz. „Acesta nu este războiul Europei ale cărei interese sunt afectate direct(…). Nimeni nu vrea să fie implicat activ în acest război”. Din cauza războiului din Iran, Europa se confruntă cu o gravă criză energetică, cu creşteri bruşte ale preţurilor la combustibil şi întreruperi ale aprovizionării, în timp ce industriile resimt loviturile crizei. Despre faptul că administraţia americană n-a băgat-o în seamă, până acum, pe Kaja Kallas aveam cunoştinţă, şi nu surprinde declaraţia ei belicoasă, de-a dreptul de ostilitate. Într-un interviu, acordat The Telegraph, preşedintele SUA, care nu mai consideră Europa un partener de apărare fiabil, în Iran, a evocat posibilitatea retragerii din NATO. A numit din nou Alianţa un tigru de hârtie, afirmând că a ştiut din totdeauna asta. Pusese la îndoială sprijinul pentru Alianţă, dar nu folosise asemenea termeni duri, conform cărora SUA îşi vor reconsidera participarea la NATO, după Iran. De la Tokyo, Emmanuel Macron a lăudat în schimb predictibilitatea Europei şi imprevizibilitatea lui Donald Trump, cu care are relaţii tot mai reci de la o vreme. Potrivit Axios, Pentagonul lucrează la mai multe scenarii şi unul dintre acestea ar putea fi insula Kharg, principalul centru de export al Iranului şi inima economică a ţării. Europenii resimt însă războiul din Iran, la modul cel mai acut. Preşedintele Băncii Central-Europene, Christine Lagarde, a avertizat că urmările conflictului vor depăşi tot ce ne putem imagina în prezent. De altfel, potrivit experţilor, liderii europeni încep să realizeze că proviziile pe care se bazau s-ar putea să nu mai fie diponibile, iar Europa va resimţi primele consecinţe, în următoarele săptămâni. Deja au de suferit industriile ţărilor membre UE şi vizată este producţia de oţel, cea de îngrăşăminte chimice, care anunţă creştere a costurilor materiilor prime, afectat urmând a fi întregul lanţ alimentar. Producătorii europeni de mase plastice şi semiconductori avertizează că, şi în situaţia în care războiul s-ar termina imediat redresarea ar dura cel puţin un an. Iar dacă se prelungeşte, consecinţele pentru economiile europene ar putea fi fără precedent. Din păcate, Teheranul neagă existenţa negocierilor şi aşa cel puţin declară ministrul său de externe. Preşedintele ţării, Massoud Pezeshkian, şi preşedintele Parlamentului iranian, Mohamad Bagher Ghalibaf (pe care presa îl consideră noul om puternic) negociatorul şef al părţii iraniene, neagă orice discuţii. Care par, cu adevărat, în circumstanţele actuale. Teheranul rămâne ferm: se aşează la masa negocierilor doar în anumite condiţii, complet inacceptabile pentru SUA, cum ar fi garanţiile de securitate, controlul strâmtorii Hormuz, retragerea bazelor americane din regiune şi despăgubiri. SUA face, de asemenea, cereri inacceptabile. Potrivit lui Donald Trump, acordul trebuie să împiedice Teheranul să achiziţioneze arma nucleară, iar SUA să preia uraniul îmbogăţit. În logica asta încheierea focului ar putea fi prelungită cu 10 zile, o lună, un an, cu aceleaşi rezultate. Deocamdată, încetarea focului serveşte doar la amânarea unei escaladări şi mai radicale. Pentru că în realitate războiul continuă. Chiar luni, prim-vicepreşedintele iranian Mohammad Reza Aref a lansat un avertisment sever, în urma ultimei declaraţii a lui Donald Trump privind posibilitatea de a prelua controlul asupra insulei Kharg, care găzduieşte infrastructura cheie pentru export de petrol a ţării şi reprezintă 90% din exporturile totale de ţiţei ale Iranului. Insula este dotată cu un sistem de apărare multistratificat, iar în ultimele săptămâni Iranul a desfăşurat sisteme suplimentare portabile de rachete antiaeriene. Blocada impusă de Iran strâmtorii Hormuz este o formă de extorcare a economiei globale, a denunţat emirul Sultan Al Jaber, preşedintele şi directorul executiv al companiei naţionale de petrol Abu Dhabi National Oil Company.