Europarlamentarul Victor Boştinaru avertizează: „România este codaşa UE la capitolul absorbţie a fondurilor europene”

0
357

Chiar dacă are nevoie ca de aer de banii europeni, România rămâne codaşă la capitolul absorbţie a fondurilor UE. Este concluzia europarlamentarului Victor Boştinaru, care a criticat, la acest capitol, politica dusă de Guvernul de la Bucureşti. Conform celor mai recente date privind rata plăţilor efective din fondurile structurale în perioada 2007-2013, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană, iar anul viitor, acest lucru ar putea să coste ţara noastră nu mai puţin de zece miliarde de euro. 

Victor Boştinaru

Eurodeputatul Victor Boştinaru a atras atenţia că pentru Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC), spre exemplu, rata plăţilor efective a crescut doar cu aproximativ 5% din august 2010 şi până în prezent. Aceasta nu depăşeşte însă 16,9% din totalul de 15 miliarde de euro disponibili pentru România în perioada 2007-2013. „Contrar declaraţiilor preşedintelui Traian Băsescu, rata plăţilor a crescut uşor cu 1,5%, odată cu plecarea Elenei Udrea de la conducerea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, iar pe toata durata mandatului fostului ministru, România a avut cea mai slabă absorbţie din întreaga Uniune Europeană”, a precizat europarlamentarul Victor Boştinaru.

Ţările codaşe ar putea fi penalizate la finanţare

Şi în cazul Fondului Social European (FSE), România este pe ultimul loc în rândul statelor Uniunii Europene, cu o creştere a ratei plăţilor de doar 5,4% din august 2010 până în prezent. Astfel, din totalul de 3,68 miliarde euro, România a reuşit să absoarbă doar 18,6%. Mai mult decât atât, Comisia Europeană a decis în luna februarie sistarea plăţilor pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), program finanţat prin FSE, astfel încât, rata absorbţiei va stagna în toată această perioadă cu consecinţe grave pentru viitoarele alocări bugetare de la Uniunea Europeană.

„Am subliniat încă din anul 2008 nevoia unei strategii coerente şi aplicarea unor măsuri urgente pentru a îmbunătăţi capacitatea administrativă în absorbţia fondurilor europene. Însă, dacă membrii opoziţiei pot fi acuzaţi de partizanat, iată cum, atât Preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, cât şi Comisarul pentru Dezvoltare Regională, Johannes Hahn, au atras atenţia asupra rezultatului dezastruos pe care incompetenţa guvernării PDL l-a generat în gradul de absorţie”, a declarat eurodeputatul Victor Boştinaru, membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European.

România ar putea pierde între 7 şi 10 miliarde de euro

Gradul redus de absorbţie al fondurilor europene ar putea avea consecinţe negative pentru România şi pe viitor. Mai ales că, în momentul de faţă, se discută tot mai mult despre introducerea unui amendament prin care, începând cu anul 2014 fondurile de coeziune să fie acordate statelor membre proporţional cu capacitatea de atragere a acestora. „România este codaşa UE la capitolul absorbţie a fondurilor europene. Aşa cum spunea şi preşedintele Barroso, are o capacitate de absorbţie dureros de scăzută, consolidându-şi poziţia de codaşă. După toate probabilităţile, România va pierde în 2013 între 7-10 miliarde de euro din cauza acestui fapt. Iar dacă acest lucru nu era de ajuns, există discuţii la Bruxelles conform cărora grupul ţărilor care contribuie net la bugetul Uniunii vor reducerea finanţărilor în perioada 2014-2020 pentru ţări codaşe în absorbţia fondurilor. Pentru România fondurile europene nu au reprezentat nicio clipă o prioritate. De ce? Pentru că se fură mai greu”, a a acuzat eurodeputatul român.

În plus, ultimul raport desfiinţează un alt clişeu: acela că statele foste comuniste întâmpină în mod natural dificultăţi în ceea ce priveşte capacitatea de atragerea a fondurilor europene. A demonstrat contrariul Lituania care este prima ţară la capitolul capacitatea de absorbţie pe Fondul de Dezvoltare Regională şi la Fondul de Coeziune, dar şi Estonia, numărul doi în ceea ce priveşte Fondul Social European, după Cipru.

Victor Boştinaru va prezenta un raport pe 26 aprilie a.c.

Raportor pentru reglementarea noului Fond de Coeziune pentru perioada de programare 2014-2020 – un fond care înseamnă 68,7 miliarde de euro sau mai mult de jumătate din Produsul Intern Brut al României – Victor Boştinaru a expus şi câteva din obiectivele raportului pe care îl va prezenta pe 26 aprilie a.c. Prima ţintă este aceea de a asigura că regulile nu vor fi schimbate net în defavoarea statelor care au aderat după 2004. Mai ales că, există o tentaţie în acest sens, şapte state redactând o scrisoare prin care cer reducerea bugetului Uniunii Europene.

Politicile de mediu printre obiectivele raportului

Al doilea obiectiv important din raportul europarlamentarului este acela de a introduce trei noutăţi care să permită accesarea Fondului de Coeziune de către statele membre pentru politici de mediu. Chiar dacă Fondul de Coeziune este deschis în acest moment pentru politici de mediu, intenţia europarlamentarului PSD Victor Boştinaru este aceea de a consolida principiul „poluatorul plăteşte”, una din regulile de fier în Uniunea Europeană. Asta pentru a evita situaţia în care poluatorul nu ar mai avea resurse să plătească, iar Fondul de Coeziune ar fi chemat să acopere efectele unor catastrofe de mari proporţii.

Un alt obiectiv propus este acela de a deschide Fondul de Coeziune pentru proiectele de reabilitare termică a locuinţelor. „Sunt fonduri care pot fi accesate uşor, fără a avea costuri de consultanţă foarte mari. Creează locuri de muncă la nivelul comunităţii, garantează reducerea poluării, a emisiilor de gaze şi reduce consumul de energie cu cel puţin 30% în condiţiile în care factura lunară a devenit o primejdie, cel puţin pentru români şi bulgari”, a mai spus eurodeputatul social-democrat.

De asemenea, un punct important înscris în raportul eurodeputatului Victor Boştinaru este acela de a introduce posibilitatea accesării Fondului de Coeziune pentru proiecte de construcţie sau reabilitare a centralelor de cartier pe sistemul de cogenerare, care să producă atât energie electrică cât şi agent termic.