Vineri, în foaierul Teatrului Naţional din Craiova, a fost lansat în cadrul Târgului Gaudeamus Craiova, volumul „Organizarea şi funcţionarea instituţiilor statului în Ţara Românească în perioada 1849-1856”, autoarea cărţii fiind Angela Ramona Dumitru, consilier europarlamentar, cu o vastă expertiză în domeniul afacerilor europene. Inivitaţi de marcă, editorul Nicolae Marinescu, prof.univ.dr Cezar Avram şi lect.univ.dr Mihai Ghiţulescu au făcut aprecieri pe marginea volumui şi l-a recomandat spre citire.
Din 2008, Angela Ramona Dumitru este doctor în istorie cu o lucrare despre organizarea şi funcţionarea instituţiilor statului în Ţara Românească în perioada 1849-1856. În calitate de asistent universitar (2004-2008) a publicat articole ştiinţifice în reviste de specialitate şi a beneficiat de o serie de granturi de cercetare şi programe de pregătire politică şi diplomatică. „Tema tratată în cadrul prezentei lucrări scoate, în evidenţă, de la bun început, cel puţin două idei ce merită a fi supuse atenţiei. În primul rând, este limpede că pentru istoriagrafia noastră există încă aspecte ce merită a fi abordate, ele provenind nu numai din perioada contemporană sau istoria aşa-zis recentă, ci şi din epocile mai vechi, cu precădere din cea modernă, ce abundă în fenomene care ar trebui studiate, mai cu seamă, pe baza documentelor de arhivă. În al doilea rând, cartea oferă posibilitatea celor interesaţi să urmărească evoluţia instituţiilor de bază din cadrul Ţării Româneşti într-un interval de timp relativ scurt, dar bogat în evenimente petrecute atât pe plan intern, cât şi extern”, se precizează în prefaţa cărţii.
„Rămâne şi astăzi o problemă ce se întâmplă cu instituţiile statului românesc”
Bine structurată, lucrarea debutează cu o perspectivă istoriografică asupra organizării şi funcţionării instituţiilor statului din Ţara Românească, în perioada 1849-1856. Colecţia de Microfilme din cadrul Arhivei Naţionale Istorice Centrale ocupă un loc însemnat în volumul recent lansat. În primul capitol al cărţii se vorbeşte pe larg despre cele trei puteri : legislativă, executivă şi judecătorească. „Eu aş vrea să vă mărturisesc că am insistat foarte mult ca domnişoara Ramona Dumitru să organizeze această lansare, pentru că dincolo de importanţa ştiinţifică a acestei lucrări, eu cred că este un subiect de foarte mare actualitate. Rămâne şi astăzi o problemă ce se întâmplă cu instituţiile statului românesc. A fost şi atunci problemă, în perioada pe care o tratează autorul, dar este o problemă şi astăzi şi există o anumită simetrie între ceea ce s-a întâmplat atunci şi acum…”, a precizat editorul Nicolae Marinescu.
„Barbu Ştirbei a fost un conservator în adevăratul sens al cuvântului”
O prezentare interesantă a cărţii a fost făcută de mai tânărul istoric Mihai Ghiţulescu, care a plecat cu analiza de la titlul cărţii, despre care a spus că e un titlul înşelător, dar în acelaşi timp modest şi îndrăzneţ. „Autoarea recunoaşte că a depăşit obiectul strict pe care şi-l propusese iniţial şi a realizat o frescă a întregi vieţi politice-economice româneşti. E bine că avem o astfel de carte, pentru că intervalul este în general destul de puţin studiat şi mai ales ignorat în îndelungata istorie. E un interval între două evenimente, între 1848 şi 1859 şi de obicei oamenii se uită numai la evenimente mari şi omit intervalul dintre ele, fiind un interval de reforme. Se spune despre Barbu Ştirbei că a fost un conservator şi este adevărat, dar a fost un altfel de conservator faţă de cum ne-am obişnuit noi să vede, conservatorii. Sigur că a trebuit să-i trimită în exil pe revoluţionarii de la 1848, dar a făcut acelaşi lucru şi cu personajele ultraconservatoare din Ţara Românească, inclusiv fratele său a trebuit să fie îndepărtat pentru că avea alte viziuni. Barbu Ştirbei a fost un conservator în adevăratul sens al cuvântului, care conştientiza necesitatea de schimbare în societatea românească, dar spunea că schimbarea nu se putea face pe calea revoluţionară. Este autorul unei reforme agrare, de la 1852, reformă despre care scrie în carte, reformă despre care scrie chiar şi pe monumentul din curtea Bisericii Sf. Treime, dar despre care nu mai vorbeşte nimeni astăzi”, a subliniat lect.univ.dr Mihai Ghiţulescu.
