Mii de persoane au participat ieri după–amiază, la Moscova, la un marş în omagiul opozantului Boris Nemţov, asasinat în noaptea de vineri spre sâmbătă, chiar în apropierea Kremlinului. Participarea, estimată la peste 70.000 de persoane de unul dintre organizatori şi la 21.000 de persoane de poliţie, s-a apropiat, ca amploare, de marile manifestări organizate în 2011 şi 2012 contra lui Vladimir Putin. „El s-a bătut pentru o Rusie liberă”, „Cele patru gloanţe sunt pentru fiecare dintre noi”, se putea citi pe pancartele manifestanţilor care mai aveau în mâini drapelul rus şi portretul defunctului. Uciderea lui Boris Nemţov (55 de ani) este considerată un asasinat politic, provocând un concert al indignării comunităţii internaţionale. Probele existente, care să ateste această supoziţie, sunt fragile. Vladimir Putin s-a angajat în descoperirea asasinilor lui Boris Nemţov, iar comitetul de anchetă de la Moscova consideră moartea fostului vicepremier, sub preşedenţia lui Boris Elţîn, „minuţios pregătită”. Poliţia din Moscova a anunţat că oferă o recompensă de 3 milioane de ruble (45.000 de euro) pentru informaţii menite să conducă la descoperirea făptaşilor. Autorităţile au mai anunţat că studiază toate pistele, Boris Nemţov primind ameninţări în urma susţinerii sale faţă de săptămânalul satiric francez Charlie Hebdo. Pista unui asasinat legat de conflictul ucrainean a fost, de asemenea, evocată de autorităţi. Apropiaţi ai lui Boris Nemţov susţin că acesta pregătea un raport detaliat asupra prezenţei soldaţilor ruşi în estul Ucrainei, după ce Moscova dezminţise orice implicarea a trupelor sale alături de rebelii separatişti. Kremlinul pune accentul pe aspectul „provocării” acestei morţi. În mediul politic de la Moscova, Boris Nemţov era o persoană bine cunoscută. Fusese adusă la începutul anului 1997 de Boris Elţîn, din provincia Nijni-Novgorod unde deţinea funcţia de guvernator. Nemţov, numit viceprim-ministru, însărcinat cu domeniul cheie al reformei sectorului energetic, exact în momentul în care bătrânul ţar îşi făcea reapariţia la Kremlin, după intervenţia pe inimă, va face tandem cu Anatoli Ciubais. Şi acesta viceprim-ministru însărcinat cu economia şi finanţele. Cei doi tineri reformatori, care se înţelegeau bine în pofida diferenţelor evidente de caracter, doreau să termine „cu capitalismul banditesc care cangrena ţara”. Nemţov i-a şi scris lui Elţîn o scrisoare în şapte puncte în care îşi expunea viziunea luptei contra oligarhilor. S-a crezut că Boris Nemţov va fi „urmaşul lui Boris Elţîn” după retragerea acestuia. Numai că jocurile de culise, bine orchestrate, l-au adus în prim-plan pe Vladimir Putin, ca „salvator” al statului. Sub Elţîn, Rusia, în numele libertăţii, ajunsese la haos şi corupţie. Sub Putin, în numele ordinii, ea revenea la ordine, fără să se debaraseze de corupţie. Devenind un rival al lui Vladimir Putin, alături de Garry Kasparov, Boris Nemţov nu era privit însă ca o „uşă de biserică”, motiv pentru care va pierde de fiecare dată alegerile la care se va prezenta. Cum şi fostul prim-ministru Mihail Kasianov, pe mandatul de preşedinte al lui Vladimir Putin, s-a disociat de acesta în problema Ucrainei, există un păienjeniş de relaţii subterane care încurcă enorm în clarificarea lucrurilor.
