Colegiul de conducere al DNA alături de procurorii şefi din structura centrală a instituţiei s-a întrunit, ieri, în şedinţă extraordinară pentru a analiza riscurile şi impactul asupra activităţii DNA, situaţie creată în cursul serii de 31 ianuarie 2017 ca urmare a adoptării Ordonanţei de Urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr.286/2009 privind Codul Penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de Procedură Penală.
Au rezultat următoarele riscuri:
Prevederile Ordonanţei de Urgenţă, dacă aceasta intră în vigoare, favorizează persoanele care de acum înainte vor săvârşi fapte de abuz în serviciu – fapte asimilate infracţiunilor de corupţie.
În plus, de aceste prevederi vor avea de profitat şi persoane deja acuzate/trimise în judecată pentru abuz în serviciu. Având în vedere că aceste prevederi intră în sfera legii penale mai favorabile, aplicarea lor, chiar şi pentru scurt timp, îi va avantaja pe cei deja anchetaţi sau trimişi în judecată.
În concret,
1. Prin dezincriminare, aşa cum este ea reglementată de Ordonanţa de Urgenţă menţionată, va fi afectată instrumentarea unui mare număr din cele 2.151 de dosare penale aflate în lucru la DNA având ca obiect infracţiunea respectivă; în unele situaţii o parte din aceste cauze se vor clasa.
2. Ca urmare a aceleiaşi măsuri, va fi afectat procesul penal într-un număr semnificativ de dosare aflate deja în curs de judecare pe rolul instanţelor (procesul penal va înceta sau vor fi pronunţate soluţii de achitare).
Prevederile care produc impactul cel mai mare se referă la:
– introducerea pragului cantitativ pentru prejudiciu – 200.000 lei – prag sub care orice faptă de abuz în serviciu nu mai poate fi investigată (limita acestui prag a fost stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate),
– scăderea termenului de prescriere a faptelor la 5 ani ca urmare a reducerii sancţiunilor pentru abuzul în serviciu (pedeapsa scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea).
Pe viitor, prin introducerea în articolul privind infracţiunea de abuz în serviciu a alineatului potrivit căruia „Dispoziţiile alin. (1) şi (2) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”, sunt scutiţi de răspundere toţi funcţionarii publici de rang înalt şi mediu (parlament, guvern şi organe administrative locale)abilitaţi să emită, aprobe sau adopte acte normative. Astfel, orice asemenea acte, indiferent de ce prejudicii ar produce, vor putea fi adoptate fără riscul tragerii la răspundere penală a emitenţilor.
Soluţii preliminare: o evaluare a fiecăruia din cele 2.151 de dosare penale aflate în lucru la DNA şi a celor care se află deja în curs de judecare pe rolul instanţelor, pentru a constata în ce măsură investigaţiile mai pot avea sau nu finalitate, în situaţia în care intră în vigoare ordonanţa de urgenţă.
