Vineri, 29 ianuarie a.c., după ce le-a primit pe cele 3 fiice ale doamnei Jacqueline Sauvage, 68 de ani, împreună cu cele două avocate ale acesteia, preşedintele Francois Hollande a cerut timp de reflecţie. Duminică, 31 ianuarie, s-a conformat, şi a aprobat o reducere graţioasă de pedeapsă care “permite prezentarea imediată a unei cereri de eliberare condiţionată“, a anunţat printr-un comunicat Palatul Elisee. Povestea descumpănitoare a unei modeste şi anonime familii, ţinută secret timp de 40 de ani, devoalată abia acum, a generat o emoţie publică teribilă. Din “stâncă de granit” să fi fost inima preşedintelui Francois Hollande, ceea ce nu e cazul, şi tot s-ar fi îndoit. În vârstă de 68 de ani, Jacqueline Sauvage a fost condamnată în decembrie anul trecut la 10 ani de închisoare, pentru că şi-a ucis soţul cu 3 focuri de armă în 2012. Un soţ care a bătut-o sistematic timp de 47 de ani şi care a trecut de la violenţele fizice la cele sexuale. La 23 de ani cuplul avea 4 copii, care creşteau într-un climat de violenţă. Jacqueline Sauvage a pledat în van că s-a aflat în legitimă apărare, atât în faţa Curţii de apel din Blois, cât şi în faţa celei din Orleans. Condamnată pentru provocare de moarte în circumstanţe agravante, pedeapsa rămâne în cazierul judiciar. Afacerea juridică a devenit o tornadă mediatică şi juridică. Un comitet de susţinere, cuprinzând sute de artişti, politicieni şi jurnalişti, a strâns online 350.000 de semnături, estimându-se colectarea a peste 500.000. Printre semnatari, actriţa Eva Darlan, actorul Guy Bedos, ex-deputatul european, Daniel Cohn Bendit, primarul Parisului Anne Hidalgo şi aşa mai departe. În scrisoare remisă preşedintelui Franţei, însoţită de prezenţa semnăturilor, între altele se inserează emoţionant: “Domnule preşedinte, graţiind-o pe Jacqueline Sauvage vă poziţionaţi ca un preşedinte al femeilor. Trimiteţi un mesaj forte tuturor bărbaţilor bătăuşi. Faceţi un act de mare umanitate. Faceţi o probă de compasiune“. Din respect pentru autoritatea judiciară, preşedintele Franţei şi consilierii săi au căutat o soluţie aptă să facă faţă unei situaţii umanitare fără excepţie, printr-o graţiere prezidenţială parţială. Care nu pune în discuţie problema de fond. Cu puţină vreme înaintea semnării decretului, care răspunde “unei situaţii umanitare excepţionale”, după ce avea avizul ministerului Justiţiei, Francois Hollande le-a a primit pe cele două avocate ale lui Jacqueline Sauvage pentru a le informa de decizia sa. Graţierea, prerogativă exclusivă a preşedintelui Republicii, prevăzută în Constituţie, permite reducerea unei pedepse sau neexecutarea ei. O serie de condamnări, precum cele pentru terorism, crime contra umanităţii, trafic de stupefiante sau trafic de corupţie, sunt exceptate de la dreptul graţierii. Uciderea monstrului acuzat de incest şi viol, nu este considerată legitimă apărare. Francois Hollande a utilizat pentru a doua oară prerogativa menţionată, care îi permite să reducă sau să anuleze complet o condamnare. Empatia pentru femeia devenită simbolul infernului, femeia care a cunoscut calvarul, este imensă, dacă nu devastatoare. Un parlamentar a propus o reformă privind legitima apărare. Sunt şi reproşuri, nu suficient de bine argumentate, pentru a rezista unui teribil val popular de simpatie pentru o mamă eroină, care a devenit un simbol. Francois Hollande, cu sobrietatea lui cotidiană, el însuşi părinte, a probat o compasiune deplină care îl onorează. Şi asta într-un moment în care numărul femeilor devenite victime infracţiunilor de viol, tentativă de viol şi alte agresiuni sexuale este în continuă creştere. Dezbaterea este aprinsă în Hexagon şi afacerea Jacqueline Sauvage va deveni cu siguranţă material epic pentru o peliculă cinematografică.
