Mandatul de numai 4 luni al premierului Yair Lapid, cel mai scurt din istoria Israelului, o paranteză într-o criză politică, este încheiat. Nici un sondaj de opinie nu creditează formaţia sa, la alegerile legislative de astăzi. Coaliţia heteroclită de 8 partide, alcătuită în vara lui 2022, condusă de Yair Lapid n-a rezistat. În schimb Benjamin Netanyahu (73 ani), liderul Likud, aflat în tranşee, se află în pole-position şi speră să obţină astăzi cele 61 de mandate de deputaţi necesare, din 120, pentru a reveni la guvernare. A încercat mobilizarea absenteiştilor la alegerile precedente şi să vedem ce va ieşi.
Electoratul israelian este chemat marţi 1 noiembrie la urne pentru a cincea oară din 2019 pentru a alege cele 120 de mandate ale parlamentului unicameral al ţării – Knesset – prin scrutin proporţional de listă naţională, cu prag de intrare 3,25%.
Sondajele de opinie au dat în medie 60 de mandate pentru coaliţia opoziţiei, formată din Likud (naţionalist), condus de fostul premier Benjamin Netanyahu, Partidul Naţional Sionist/Puterea Evreilor (extrema dreaptă) condus de Bezalel Smotrich şi Itamar Ben Gvir, SHAS (ultra-ortodox sefard/oriental) condus de Arie Deri şi Unitatea Torei (ultra-ortodox aşkenaz) condus de Ithak Goldknopf.
Actuala coaliţie de guvernare formată anul trecut din şapte partide: Yesh Atid (liberal), condus de premierul interimar Yair Lapid, Unitatea Naţională (centru, naţionalist) condus de ministrul apărării Benny Gantz, Israel Beitenu (naţionalist secular) condus de ministrul finanţelor, Avidgor Lieberman, Partidul Muncii (social democrat), condus de ministra transporturilor, Merav Michaeli, Meretz (socialist), condus de Zehava Gal-On şi Ra’am (arab islamist) condus de Mansour Abbas este creditată cu 56 de mandate, restul de 4 mandate urmând a revenit alianţei dintre Hadash (comunist) şi Ta’al (naţionalist arab) condusă de Ayman Odeh, absolvent al Facultăţii de Drept din Craiova.
Netanyahu speră să ajungă la numărul magic de 61 pentru a reveni la putere, pe care a deţinut-o fără întrerupere între 2009 şi 2021, după ce mai fusese prim ministru între 1996 şi 1999, cea mai lungă perioadă în fruntea guvernului din istoria de 74 de ani a statului modern Israel.
El va trebui însă să colaboreze cu extremiştii de dreapta, creditaţi cu până la 15 mandate în unele sondaje, cu Likud scăzând la 30, şi cu ultra-ortodocşi care au şi ei împreună 15 mandate. Ben Gvir în particular este faimos pentru rasismul său anti-arab/palestinian, temperat în ultima vreme din motive tactice şi pe care Netanyahu îl evită în public. Numirea lui Ben Gvir (care pretinde portofoliul securităţii publice) în guvern, care recent a fost fotografiat scoţând pistolul la un miting din estul Ierusalimului unde era interpelat de palestinieni, ar alarma pe unii dintre aliaţii Israelului în frunte cu Statele Unite. În plus, aliatul acestuia, Smotrich, propune abrogarea infracţiunilor de fraudă pentru care este judecat la ora actuală Netanyahu.
