Pericolul escaladării conflictului din Ucraina, tot mai iminent!

Mai multe drone ruseşti, numărul acestora variază de la o sursă la alta, ar fi intrat în spaţiul aerian al Poloniei (unele ar fi fost doborâte), Danemarcei, altele au survolat teritoriul României, în drum spre Ucraina, fiind lăsate să scape. Estonia, extrem de belică, potenţată de Kaja Kallas, fost prim-ministru, acum şefa diplomaţiei europene, a declarat că pe 19 septembrie, 3 avioane MIG-31 au pătruns în spaţiul său aerian, concluzionându-se că nu este pentru prima dată când Rusia intră în spaţiul NATO. Conflictul prelungit ruso-ucrainian are deja impact asupra păcii şi securităţii europene. Dacă Rusia va ieşi din acest război, ca un „pol” respectat, este puţin probabil, deşi tot câştigă avantaje de câţiva kilometri pătraţi în fiecare zi, chiar dacă Occidentul refuză să recunoască acest lucru. Şi nici nu întreprinde demersuri diplomatice pentru a cunoaşte exact, de la decidenţii politici ai Moscovei, prin dialog, finalmente, ce doresc aceştia. Cea de a 22-a reuniune anuală a clubului de discuţii Valdai, intitulată „Lumea policentrică. Discuţii, instrucţiuni de utilizare” se desfăşoară la Soci (29 septembrie – 2 octombrie) reunind circa 140 de participanţi din peste 40 de ţări. Vor vorbi experţi din Marea Britanie, Italia, China, Germania, Pakistan, Africa de Sud. În SUA, şeful Pentagonului, Pete Hegseth, la o întâlnire cu generalii americani, la baza corpului puşcaşilor marini din Quantico, a spus că misiunea principală a Departamentului apărării este acum lupta, pregătirea pentru război şi victoria, numind această strategie „pace prin putere”. Oficialii americani discută despre producerea a noi tipuri cheie de rachete, cu mari companii de apărare. Recent, Donald Trump a semnat un ordin executiv, nu lipsit de relevanţă, prin care Departamentul apărării a fost redenumit „Departamentul de război”. Se vorbeşte insistent de un nou tip de război şi cancelarul german Friedrich Merz a spus că ţara sa nu mai este… în pace. „Nu suntem în stare de război, dar nu suntem nici în stare de pace”. La rândul său premierul polonez Donald Tusk a făcut o declaraţie similară opinând că un conflict între Occident şi Rusia este în desfăşurare. Alte opinii contrazic aceste abordări. Războiul rece oferă lecţii numeroase despre gestionarea unor evenimente cu potenţial inflamatoriu, chiar dacă lumea s-a schimbat. Precauţia era mult mai mare, atât la americani cât şi la sovietici. De fapt ambele părţi înţelegeau că se puteau întâmpla incidente letale, scăpate de sub orice control, şi modalitatea comunicării părţilor prin canale secundare pentru negocieri dificile, funcţiona. Europenii, şi am în vedere liderii UE, nu doresc să comunice cu ruşii (singura încercare a făcut-o Emmanuel Macron) dar şi reciproca pare valabilă. Pentru fiecare oră de declaraţie publică aprinsă a lui Zelenski (adevărat expert) ar trebui să existe 3 ore de explicaţii discrete în culise. Până şi Recep Tayyip Erdogan, care după 25 noiembrie 2015, când armata turcă doborâse un bombardier rus pătruns în spaţiul aerian al Turciei, a răcit total relaţiile cu Moscova, a ajuns să se îmbrăţişeze cu Vladimir Putin, opinează pentru alte strategii, oferindu-se să găzduiască cum a mai făcut-o întâlnirile de lucru.