O echipă de cercetători de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova face un pas important în înțelegerea modului în care creierul poate fi ajutat să elimine substanțele toxice care duc la apariția bolii Alzheimer (BA). Echipa este formată din specialiști din Craiova, Cluj și Belgia, este coordonată de dr. Daniel Pirici și dr. Bogdan Cătălin și face parte din teza de doctorat a dr. Marina Daniela Mănescu.
Studiul publicat de echipa UMF Craiova în jurnalul Alzheimer’s & Dementia, revista Asociației Americane pentru Boala Alzheimer, arată că o proteină numită Aquaporina-4 (AQP4), responsabilă cu transportul apei în creier, are un rol esențial și în curățarea acestuia de fragmentele toxice solubile de amiloid care preced formarea plăcilor insolubile de amiloid – una dintre caracteristicile patologice esențiale ale bolii și asociate cu declinul cognitiv. Cercetătorii au testat funcțional două medicamente cu efect stimulator/inhibitor pentru AQP4, pe șoareci transgenici purtători ai unor mutații cauzatoare de BA la om – forma familială, șoareci care dezvoltă în mod spontan plăci de amiloid, iar rezultatele au confirmat în mod direct bidirecționalitatea modulării AQP4 și potențialul său terapeutic:
- Tratamentul cu facilitatorul de AQP4 a dus la o reducere marcată a depozitelor de amiloid în creierul animalelor, a îmbunătățit memoria și a redus anxietatea acestora, comparativ atât cu animalele transgenice netratatate, cât și cu cele tratate cu inhibitorul de AQP4.
- Tratamentul cu inhibitorul de AQP4 a dus la o creștere masivă a depozitelor de amiloid, deficiente accentuate de memorie și anxietate crescută a animalelor, practic accelerând evoluția bolii.
Descoperirea este importantă deoarece confirmă pe un model animal de BA mecanismul de acțiune al AQP4 și oferă o nouă direcție pentru dezvoltarea unor tratamente care să ajute vasele cerebrale să elimine toxinele mai ușor, aplicabilitatea extinzându-se nu numai asupra BA, ci și asupra altor patologii asociate cu acumulări toxice în creier, ca, de exemplu, boala Parkinson și boala Huntington.
Studiul neuropatologic s-a bazat pe scanarea completă a creierului animalelor analizate, la rezoluții care au permis apoi numărarea plăcilor de amiloid, a formei și densității lor, identificarea vaselor de sânge și măsurarea distanțelor dintre plăcile de amiloid și cel mai apropiat vas de sânge din vecinătate. Fiecare dintre imaginile analizate variază ca dimensiuni între 2-5Gb, iar nivelul de detalii colectate pentru un asemenea volum de date a fost posibil datorită utilizării microscopului confocal ultraperformant, unic în lume, aflat la UMF Craiova – o tehnologie care le permite cercetătorilor să observe modificările din țesuturi la nivel microscopic, în detalii ce depășesc barierele fizice impuse de legile propagării luminii (super-rezoluție).
