Zece paraşutişti ruşi capturaţi în Ucraina în urmă cu o săptămână s-au întors ieri în ţara lor, în schimbul eliberării unor prizonieri ucraineni din Rusia, relatează presa rusă, citată de AFP. Ieri dimineaţă, paraşutiştii ruşi au fost conduşi la postul de frontieră Nehoteievka şi au fost predaţi autorităţilor ruse. Rusia a eliberat în schimb 63 de soldaţi ucraineni care au intrat pe teritoriul său miercuri, fugind de luptele care se intensifică în estul Ucrainei, între rebelii proruşi şi forţele ucrainene. „Discuţiile nu au fost uşoare, dar bunul simţ a prevalat şi totul s-a încheiat cu bine”, a declarat comandantul adjunct al paraşutiştilor, generalul Alksei Ragozin, referindu-se la schimbul de prizonieri. Ucraina a anunţat, luni, că a capturat zece paraşutişti ruşi care, potrivit Moscovei, au trecut din greşeală frontiera, în cursul unei misiuni de patrulare. Alţi doi paraşutişti ai aceleiaşi unităţi au fost ucişi şi zece răniţi, în cursul unui atac al forţelor ucrainene, a precizat postul de televiziune rus NTV. La o zi după capturarea paraşutiştilor, Kievul a difuzat mărturii filmate ale unor dintre ei, o primă probă materială a participării forţelor armate ruseşti în confruntările armate din zonă.
„Grupul de contact” privind criza din Ucraina se va reuni astăzi la Minsk, a anunțat sâmbătă Ministerul Afacerilor Externe (MAE) din Belarus, pe fondul denunțării de către occidentali și Kiev a unei agravări a conflictului, relatează AFP. Reprezentanții Ucrainei, Rusiei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) vor participa la discuții, a precizat ministerul, fără a furniza mai multe detalii. Şi unul sau mai mulți reprezentanți ai separatiștilor vor fi prezenți la această reuniune, a anunțat, într-un interviu pentru agenția de presă rusă RIA Novosti, Andrei Purghin, așa-numitul „vicepremier” al „Republicii Populare Donețk”, proclamată unilateral de către insurgenți. Liderii ucraineni sunt însă reticenți față de ideea de a se așeza la masa negocierilor în prezența lor, pe care o consideră nelegitimă. Pe de altă parte, UE a dat, ieri, un termen de o săptămână Rusiei să înceteze acţiunile în Ucraina, în caz contrar urmând să adopte noi sancţiuni. „Consiliul European este pregătit să ia noi măsuri, pe fondul escaladării situaţiei din Ucraina”, a declarat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, la finalul summitului extraordinar de la Bruxelles. Comisia Europeană a primit sarcină să pregătească „de urgenţă” o nouă serie de sancţiuni, iar o decizie va fi luată „în funcţie de evoluţia situaţiei”, a explicat Van Rompuy.
Crearea unui stat trebuie abordată în discuţiile privind încheierea conflictului din estul Ucrainei, a declarat ieri preşedintele rus, Vladimir Putin, evocând pentru prima dată un astfel de statut pentru regiunile unde se confruntă forţele ucrainene şi rebelii proruşi. „Trebuie să începem imediat discuţii substanţiale (…) privind organizarea politică a societăţii şi crearea unui stat pentru sud-estul Ucrainei, pentru a proteja interesele legitime ale persoanelor care trăiesc acolo”, a spus Putin în cadrul unei emisiuni televizate, citat de presa rusă. Până în prezent, Rusia a cerut doar ca regiunile orientale din Ucraina, majoritar rusofone, să beneficieze de mai multă autonomie, într-un sistem federal mai puţin centralizat.
În cursul conferinţei de presă susţinute la Palatul Victoria sâmbătă după-amiază, vorbind despre discuţiile care avuseseră loc, în cursul acelei dimineţi, la Paris, la reuniunea liderilor social-democraţi din statele europene, la care participase şi el, premierul român, Victor Ponta, a explicat că „am reiterat faptul că Guvernul României condamnă implicarea evidentă a Federaţiei Ruse, că sprijinul pe care Federaţia Rusă îl acordă separatişilor în estul Ucrainei este evident şi că România, alături de întreaga comunitate internaţională, condamnă această intervenţie, (…) şi că sprijinim toate tipurile de sancţiuni care se decid la nivel european şi la nivel internaţional”. Însă, a continuat premierul român, „am spus foarte clar că în acest moment ideea unei intervenţii militare din partea României, din partea Europei, a NATO, este o chestiune care trebuie tratată cu foarte multă precauţie, în limbaj diplomatic, adică trebuie să ne gândim de zece ori înainte să vorbim, (…) şi că orice fel de declaraţie – am fost întrebat şi am precizat acest lucru – orice fel de declaraţii făcute la Bucureşti despre sprijin şi intervenţii militare sunt declaraţii strict politice atâta timp cât nu au fost discutate niciodată, nici în Parlamentul României, nici în CSAT, nici într-o altă instituţie”.
