E o jale întreagă în câmpia Doljului, încremenită în aşteptare, unde „a ars” totul. Adică, mai clar, toate culturile agricole sunt compromise aproape integral, din cauza secetei necruţătoare. Aproape cum nu s-a mai văzut. Datele pe care specialiştii Direcţiei pentru Agricultură Dolj le „centralizează”, venite din teritoriu, sunt descumpănitoare şi fac inutil orice comentariu. S-a întâmplat însă ceva, fără precedent, la care ANIF Dolj va trebui să ofere explicaţii lămuritoare, într-un fel sau altul. Fiindcă tot ce s-a întâmplat, a urmat după plecarea doamnei Veta Păsculescu, ex-director, ca senator în Parlament. Amenajarea de irigaţii Nedeia-Măceşu a fost proiectată să deservească o suprafaţă de 55.387 hectare, prin intermediul staţiilor de pompare plutitoare SPA1 amplasată pe malul stâng al Dunării (sursa de alimentare cu apă) şi SPA2. Premergător declanşării campaniei de irigaţii, „bănuim” s-au făcut pregătiri prealabile. Unele lucrări de reabilitare au fost repetate, invocându-se sistematic perioade lungi de exploatare, lipsa lucrărilor curente de întreţinere în ultimii ani. Să precizăm însă cu claritate un lucru: şi la staţia plutitoare SPA1 şi la staţia plutitoare SPA2 s-au făcut investiţii consistente, reparaţii capitale, care au constat în înlocuirea de agregate de pompare şi a instalaţiilor electrice, hidromecanice şi a conductelor de refulare. Şi asta o „raportează” chiar Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) pe pagina sa de socializare. Că integral suprafeţele cultivate cu porumb şi floarea-soarelui, în incinta „irigabilă”, Nedeia-Măceşu a fost calamitată, după ce în luna iunie două motoare de la staţia de repompare SPA2 s-au ars, iar înlocuirea lor, după demersuri insistente, la ministerul Agriculturii, cu două motoarea împrumutate de la ANIF Călăraşi, s-a reuşit, când debitul Dunării scăzuse şi nu mai perimtea funcţionarea sistemului. Să revenim: în 2017 şi 2019 s-au făcut recepţii la staţiile plutitoare SPA1 şi SPA2, în urma lucrărilor de investiţii. Că acum se invocă faptul că motoarele arse erau din 1978 nu este altceva decât o minciună rotundă şi dezolantă. Sistemele de irigaţii ale Doljului, despre care s-a vorbit, stăruitor, de-a lungul anilor, au fost concepute a fi „o armă la piciorul fermierilor” şi o vreme chiar şi-au îndeplinit misiunea. Povestea, dacă o putem numi aşa, este dramatică. În amenajarea Nedeia-Măceşu s-ar fi irigat până la 16 iunie a.c. adică până la data defecţiunii pomenite, a cărei remedieri s-a tergiversat până la exasperare. Din 20 iunie, debitul Dunării a scăzut de la o zi la alta ajungând până la nivelul minim de exploatare, în priza de captare a apei de la Dunăre, la staţia de bază SPA1 Nedeia. La 5 iulie reprezentanţii ANIF Dolj comunicau că nivelul Dunării la Bechet scăzuse cu 23 cm, mult sub nivelul minim de exploatare, a staţiei amintite. Traversăm un an agricol belaliu, cu inundaţii teribile în nu puţine judeţe ale ţării şi o secetă cruntă în Oltenia, în judeţele care contează în securitatea alimentară a ţării. Ce s-a întâmplat însă la ANIF Dolj, după plecarea Vetei Păsculescu în Parlament, este consternant, şi fermierii doljeni resimt nivelul pagubei greu de stins.
