Grecia, după cum a anunţat ministrul său de Finanţe, Yanis Varoufakis, nu va rambursa, astăzi, suma de 1,6 miliarde de euro către FMI. Cu toate acestea, contactele telefonice între Tsipras, Juncker şi Draghi au continuat, în căutarea „ultimei şanse”, oferite de creditori prin deblocarea unui ajutor financiar. Alexis Tsipras a solicitat preşedintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, ca, după o discuţie cu preşedintele Eurogrupului, Jeroen Dijssellbloem, să exprime un acord de ultimă oră, potrivit declaraţiei unui purtător de cuvânt al Comisiei, Margaritis Schias. De câteva zile, toate declaraţiile venite dinspre Atena, Bruxelles, Paris sau Berlin sună identic: se face tot posibilul. „Grexit” ar atrage consecinţe economice, politice şi geo-politice incalculabile. Locul Greciei este în zona euro. Un fapt divers: un tânăr londonez, Thom Feeney (29 de ani) a lansat o operaţie de finanţare participativă în vederea colectării a 1,6 miliarde de euro pentru salvarea Greciei. Peste 2000 de persoane au răspuns apelului său. Premierul grec, Alexis Tsiprtas, reflecta ieri la ultimele propuneri ale Comisiei Europene, potrivit cotidianului Kathimerini. Dacă el acceptă, miniştrii de Finanţe din zona euro s-ar putea reuni de urgenţă, astăzi, pentru adoptarea unei declaraţii privind reafirmarea angajamentului luat în 2012 de discutare a reexaminării datoriei greceşti, pe care guvernul de stânga, anti-austeritate, de la Atena, o reclamă de luni de zile. Ce se poate întâmpla? Financial Times atrage atenţia asupra faptului că regulile FMI sunt vechi, deloc actualizate. În fapt, directorul FMI, Christine Lagarde, trebuie să notifice incidentul Consiliului de Administraţie, cu consecinţe pentru Atena, prin consimţirea acordurilor încheiate. Grecia ar urma să nu mai aibă acces la DST (drepturi speciale de tragere), la moneda Fondului, cum este cazul Sudanului şi Somaliei. În fine, dacă Grecia întârzie în găsirea unui mijloc de onorare a datoriei sale, Consiliul de Administraţie al FMI poate depune o plângere împotriva ei. Dacă în şase luni situaţia nu se ameliorează, Grecia poate pierde dreptul de vot la FMI, iar în doi ani poate fi exclusă din FMI, o situaţie deloc productivă. Cu toate acestea, se mai speră în găsirea unei soluţii de regularizare a situaţiei. Grecia poate păsări zona euro, dacă cetăţenii ei resping, prin referendum, propunerile creditorilor, a spus, ieri, ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schauble. „Grexit”, scenariul abandonării de către Atena a monedei europene, a revenit. În ianuarie a.c., Comisia Europeană menţiona că apartenenţa la euro este irevocabilă. Discuţii există şi din acest punct de vedere: o ieşire din zona euro antrenează şi o ieşire din Uniunea Europeană? Interpretarea largă a textelor europene, în primul rând a Tratatului de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, stipulează condiţiile retragerii. Dar nu despre asta este vorba acum. Nici una dintre ipoteze, adică retragerea Greciei din zona euro sau păstrarea ei, nu are numai adepţi. Situaţia este realmente tensionată şi cine îşi imaginează că „Moscova deschide braţele pentru a îmbrăţişa Atena” se pripeşte. Rusia are propriile ei probleme economice şi nu mai poate face tot ceea ce i-ar surâde.
Comments are closed.