Premierul Alexis Tsipras ar putea abandona proiectul de referendum, programat pentru 5 iulie a.c., la propunerile creditorilor Greciei şi Eurogrupului, dispuse să răspundă pozitiv la noile cereri de ajutor financiar. Grecia, aflată în incapacitate de plată vizavi de datoria la FMI, a solicitat un nou plan de asistenţă financiară Eurogrupului, dar şi Mecanismului European de Stabilitate (MES), fondul de susţinere al zonei euro, pe doi ani, suma de 30 miliarde de euro şi restructurarea datoriei. Ideea unui al treilea plan de ajutor, via MES, va trebui studiată, în virtutea procedurilor normale, a afirmat Alexander Stubb, ministrul finlandez al Finanţelor. Încă de marţi seara, la televiziunea publică greacă, vicepremierul Yannis Dragasakis a dat semnalul deschiderii, declarând că „dacă guvernul a decis referendumul, poate decide şi anularea lui. Este o chestiune politică”. Şeful negociatorilor greci, Euclide Tsakalatos, ministrul Economiei, Georges Stathakis, s-au situat, de asemenea, pe o linie favorabilă unui acord cu creditorii, cu condiţia obţinerii unei renegocieri a datoriei greceşti. Aceste propuneri ale Atenei de disponibilitate la suspendarea referendumului survin şi pe fondul ultimelor sondaje de opinie, o anchetă a Institutului ProRata, pentru cotidianul Esmerida Ton Synatkon, publicat astăzi, 1 iulie, atestând că „NU” culege 54% din intenţiile de vot, faţă de 33% pentru „DA”. Premierul grec cere o extensie a planului de ajutor, o sumă de 29,1 miliarde de euro, dar şi o restructurare a datoriei de 130 miliarde de euro. Această expectativă de o parte şi de alta poate permite identificarea unei soluţii rezonabile. Altminteri, precedentul argentinian din 2001 permite înţelegerea şi anticiparea scenariului negru al „Grexit”: bănci închise, retrageri limitate de 60 de euro, controlul mişcării capitalului, proteste de stradă, s.a.m.d. În epocă, retragerile bancare limitate la 250 pesos pe săptămână (250 de dolari), din cauza parităţii dolar/pesos, au generat mari tulburări sociale. La Buenos Aires, preşedintele argentinian Fernando de la Rua se deplasa cu elicopterul la sediul preşedinţiei, pentru ca apoi preşedintele peronist, Adolfo Rodriguez să declare un deficit de plăţi de 100 miliarde de dolari (88 miliarde de euro). Numai că Argentina poseda resurse naturale (între altele, importante rezerve de gaze şi petrol). Cu devalorizarea din 2002, ţara sud-americană a profitat de un boom al materiilor prime. Ori, exceptând turismul şi flota comercială, Grecia are puţine activităţi susceptibile de a atrage devize. Nu trebuie omis, totuşi, că Grecia a avut opt planuri de austeritate după 2009 şi două planuri de ajutor, în 2010 şi 2011.
